România a evitat, în ultimul moment, inițierea procedurii de suspendare a fondurilor europene, după ce a adoptat în regim de urgență un prim pachet de măsuri fiscale menit să corecteze deviațiile bugetare majore. La reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN), desfășurată pe 8 iulie 2025 la Bruxelles, miniștrii de Finanțe ai statelor membre au decis să nu activeze sancțiuni împotriva Bucureștiului, în pofida faptului că țara înregistrează cel mai mare deficit din Uniune.
Cu toate acestea, România a primit o serie de recomandări ferme, în special privind consolidarea fiscală, accelerarea reformelor și utilizarea eficientă a fondurilor europene.
Presiuni pentru o ajustare bugetară severă
Conform raportului ECOFIN, România trebuie să înăsprească semnificativ politica bugetară pentru a respecta traiectoria corectivă stabilită în cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE). Rata de creștere a cheltuielilor nete nu trebuie să depășească 2,8% în 2025, scăzând treptat până la 4% în 2030. Ținta este clară: încheierea PDE până la finalul deceniului.
Potrivit estimărilor Guvernului de la București, pachetul de măsuri fiscale prezentat chiar înaintea reuniunii ECOFIN ar urma să genereze în 2025 venituri suplimentare de 9,5 miliarde lei și economii de 1,2 miliarde lei, cu un impact total de 10,75 miliarde lei. Pentru 2026, impactul este prognozat la 35 de miliarde lei pe partea de venituri și o reducere de 57 de miliarde lei a cheltuielilor.
Comisia Europeană cere accelerarea PNRR și REPowerEU
Un capitol important din recomandările ECOFIN se referă la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oficialii europeni solicită României să urgenteze implementarea reformelor și investițiilor asumate, în special a capitolului privind REPowerEU. Este menționată necesitatea corectării întârzierilor din achiziții, consolidării capacității administrative și îmbunătățirii guvernanței.
Totodată, se cere revizuirea planului PNRR, prin eliminarea investițiilor care nu mai pot fi realizate din motive obiective, cu menținerea componentei de granturi. România este îndemnată să fructifice oportunitățile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei a programelor de coeziune (FEDR, FSE+, FTJ, FC), dar și de instrumente precum InvestEU sau platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”.
Apărare, energie verde și piața muncii: Priorități suplimentare
Raportul ECOFIN subliniază și alte direcții strategice:
- Consolidarea cheltuielilor pentru apărare și securitate, în conformitate cu concluziile Consiliului European din martie 2025;
- Accelerarea tranziției către surse regenerabile de energie, modernizarea rețelei de electricitate și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili;
- Promovarea investițiilor în infrastructura de mediu, eficiență energetică și inovare, cu atenție la disparitățile regionale.
În plus, România este îndemnată să consolideze participarea femeilor și a tinerilor pe piața muncii, să îmbunătățească politicile active în domeniu și să reducă riscurile de excluziune socială, în special pentru grupurile vulnerabile, precum comunitățile de romi.
Evacuarea riscurilor și monitorizarea permanentă
România se află într-o situație bugetară fragilă. Deficitul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024 a depășit cu mult ținta agreată cu Comisia Europeană (7,9%), iar după primele cinci luni din 2025, deficitul a ajuns la 3,39% din PIB, fără o tendință clară de redresare.
În lipsa unor corecții rapide, Comisia estimează un deficit de 8,6% din PIB pentru anul în curs, nivel ce ar compromite obiectivele fiscale pe termen mediu.
Comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, a salutat efortul Guvernului Bolojan, afirmând că „noile măsuri reprezintă un pas important și pozitiv”, dar a avertizat că „toate măsurile trebuie implementate rapid și în totalitate”. Evaluarea oficială a Comisiei este așteptată în toamnă.
