Poliția din Budapesta a anunțat luni că nu va demara proceduri împotriva celor care au participat la Marșul Pride desfășurat în capitala Ungariei pe 28 iunie, în pofida faptului că evenimentul fusese interzis printr-o decizie oficială. Conform estimărilor, între 200.000 și 400.000 de persoane au fost prezente la manifestație, într-o mobilizare descrisă de presa internațională drept cea mai amplă de după căderea regimului comunist în ceea ce privește susținerea drepturilor omului.
O decizie justificată prin „interpretări divergente”
Într-un comunicat public, Poliția din Budapesta a explicat că nu va iniția acțiuni legale împotriva participanților, invocând „interpretări divergente” cu privire la statutul legal al marșului. Declarația vine într-un context tensionat, în care autoritățile centrale au încercat în mod repetat, în ultimii ani, să limiteze desfășurarea evenimentelor publice dedicate comunității LGBTI.
Un marș simbolic într-un context restrictiv
Guvernul condus de Viktor Orban a introdus în ultimii ani mai multe reforme legislative și constituționale care limitează libertățile comunității LGBTI. Interzicerea Marșului Pride, care avea loc anual la sfârșitul lunii iunie, s-a înscris în această serie de măsuri. Argumentul invocat de executiv a fost acela că astfel de evenimente ar afecta dezvoltarea „adecvată” a minorilor.
În fața acestei interdicții, primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a propus organizarea evenimentului sub egida municipalității, ceea ce ar fi permis desfășurarea lui fără autorizația guvernului. Strategia a fost aplicată, iar marșul a avut loc în ciuda avertismentelor venite din partea premierului Orban, care a sugerat că participarea va avea „consecințe juridice”.
O singură anchetă deschisă până în prezent
Până la acest moment, poliția nu a aplicat amenzi sau alte sancțiuni împotriva participanților, deși legislația permite aplicarea unor amenzi de până la 500 de euro. Singura excepție este cazul activistei Lili Pankotai, împotriva căreia a fost deschisă o anchetă ca urmare a unei plângeri depuse de un cetățean.
Cadru legislativ restrictiv și reacție socială semnificativă
De la preluarea guvernării în 2010, executivul condus de Viktor Orban a adoptat mai multe măsuri care restrâng drepturile comunității LGBTI, inclusiv interzicerea schimbării de gen în actele de identitate și reglementări care limitează informarea publică în privința diversității sexuale. Marșul Pride din acest an a devenit astfel nu doar o manifestație pentru vizibilitate, ci și un protest față de direcția politică adoptată de guvern.
Mobilizarea masivă din 28 iunie indică un grad ridicat de nemulțumire în rândul unei părți semnificative a societății civile. Deși reacția autorităților a fost una reținută, rămâne de văzut dacă această atitudine va marca o schimbare de direcție sau reprezintă doar o concesie temporară în fața presiunii publice.
