În ciuda retoricii globale privind urgența reducerii dependenței de combustibili fosili, anul 2024 a consemnat un nou record istoric al cererii de gaze naturale la nivel mondial, potrivit celui mai recent raport publicat de Energy Institute din Londra și citat de Bloomberg.
Creșterea de 2,5% față de 2023, pe fondul revenirii piețelor după un an de recul, reconfirmă rolul central al gazului în arhitectura energetică globală. Această evoluție vine în contrast cu progresele vizibile ale energiilor regenerabile, care, deși au cunoscut un avans semnificativ, nu reușesc încă să compenseze ritmul tot mai accelerat al cererii energetice.
Regenerabilele cresc, dar nu suficient
Energia eoliană și solară au înregistrat în 2024 o creștere de 16%, de aproape nouă ori mai rapidă decât creșterea totală a cererii de energie. Este, fără îndoială, un progres semnificativ din punct de vedere tehnologic și investițional. Totuși, raportul Energy Institute subliniază un fapt esențial:
„Chiar dacă energiile regenerabile cresc mai rapid ca niciodată, cererea globală de energie crește și mai rapid. În loc să înlocuiască combustibilii fosili, regenerabilele se adaugă la mixul energetic total.”
Această constatare vine să tempereze optimismul unor discursuri publice care vorbesc despre o tranziție energetică ireversibilă și rapidă. În realitate, mixul energetic global se extinde, dar structura sa rămâne dominată de sursele convenționale.
O revenire a gazului, inclusiv în Europa
Creșterea cererii de gaze s-a făcut resimțită cu precădere în Asia și America Centrală, însă și în Europa – pentru prima dată după 2021 – a consemnat o creștere a consumului. Aceasta reflectă nu doar ajustările făcute de statele europene în fața instabilităților din piață, ci și limitele actuale ale rețelelor de energie regenerabilă în a răspunde unei cereri în continuă diversificare.
La nivel global, consumul de combustibili fosili a crescut cu puțin peste 1%. În timp ce cererea de țiței a stagnat în țările OCDE, ea a crescut în economiile emergente, menținând presiunea asupra sistemului energetic global.
China urcă între marii producători de gaze
Pe partea de producție, datele reflectă o creștere globală, în pofida scăderilor înregistrate în Europa. China a devenit al patrulea mare producător de gaze naturale, după SUA, Rusia și Iran, reușind să își acopere 56% din consum prin producție internă. Această consolidare a capacității interne reduce expunerea Chinei pe piața internațională și contribuie la echilibrarea cererii globale de gaze naturale lichefiate.
În contrapunct, Egiptul a înregistrat o scădere de 17% a producției, până la cel mai scăzut nivel din 2016, fiind nevoit să revină la importuri.
O tranziție energetică fragmentată și dezordonată
Contextul economic global a influențat semnificativ dinamica tranziției energetice. Costurile în creștere, dobânzile ridicate și perturbările din lanțurile de aprovizionare au încetinit investițiile în infrastructură regenerabilă, mai ales în Europa.
„Ceea ce rezultă nu este o tranziție uniformă, ci una dezordonată”, avertizează Wafa Jafri, analist KPMG.
Această tranziție fragmentată evidențiază nevoia unor politici energetice coerente, a unei infrastructuri robuste și a unor mecanisme clare de susținere a transformării energetice la nivel global. În lipsa acestora, energiile regenerabile riscă să devină o componentă suplimentară a unui sistem în continuare dominat de resursele tradiționale.
