Liderii NATO s-au reunit miercuri într-un summit cu o miză clară: păstrarea angajamentului Statelor Unite față de apărarea colectivă. În centrul atenției, președintele american Donald Trump, venit cu așteptări mari și rețineri încă și mai mari. În încercarea de a risipi îndoielile tot mai frecvente legate de rolul Americii în alianță, europenii au făcut un pas semnificativ – o propunere oficială de majorare a cheltuielilor pentru apărare la peste 5% din PIB.
De la 2% la 5%: un prag istoric
Obiectivul, anunțat în cadrul summitului, presupune o restructurare radicală a modului în care sunt definite și măsurate eforturile de apărare ale statelor membre. Noua formulă propune ca 3,5% din PIB să fie alocat pentru componentele clasice ale apărării – personal, echipamente, infrastructură militară – și 1,5% pentru domenii conexe: securitate cibernetică, protecția infrastructurii critice și mobilitatea logistică.
Această țintă, care trebuie atinsă în următorii zece ani, vine ca răspuns la solicitările repetate ale administrației Trump, dar și la percepția tot mai răspândită în Europa că Rusia reprezintă o amenințare directă și constantă.
Rutte: „Nu mai avem luxul de a amâna”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut dificultățile legate de obținerea consensului pentru astfel de cheltuieli într-un context economic tensionat. Totuși, a fost ferm în declarațiile sale: „Colegii mei de la masă sunt absolut convinși că, având în vedere această amenințare din partea rușilor și situația de securitate internațională, nu există alternativă.”
Mesajul lui Rutte vine pe fondul creșterii îngrijorărilor în rândul aliaților europeni, în special după invazia rusă din Ucraina din 2022, eveniment care a resetat, practic, prioritățile de securitate ale continentului.
Spania, voce discordantă
Deși noul obiectiv a fost susținut formal de toți membrii, Spania s-a distanțat de consens, considerând pragul de 5% „nerezonabil”. Madridul susține că își poate îndeplini obligațiile față de NATO fără să recurgă la asemenea creșteri. Poziția Spaniei a fost criticată de președintele Trump și contestată de Rutte, care a reiterat importanța unui efort comun, proporțional cu noile riscuri de securitate.
Articolul 5, între tăcere și ambiguitate
Președintele Trump a evitat, încă o dată, să exprime un sprijin direct pentru clauza de apărare colectivă prevăzută la articolul 5 al tratatului NATO. Deși a reiterat cerința ca aliații să își îndeplinească obligațiile bugetare, absența unei declarații clare privind angajamentul SUA față de apărarea celorlalți membri a adâncit sentimentul de incertitudine în rândul liderilor europeni.
Această ezitare vine într-un context regional complicat: tensiunile dintre Israel și Iran s-au amplificat, iar bombardamentele recente ale SUA asupra unor situri nucleare iraniene riscă să afecteze echilibrul regional și, implicit, atenția NATO.
Rusia, menționată explicit ca amenințare
În Declarația finală a summitului, Rusia va fi desemnată oficial ca o amenințare la adresa securității euro-atlantice. De asemenea, va fi reafirmat sprijinul pentru Ucraina, însă cu un ton moderat – un compromis între poziția mai rezervată a lui Trump și cererile statelor est-europene de a păstra o linie dură față de Moscova.
