Comisia Europeană pune presiune pe statele membre și pe Parlamentul European: noile reguli privind migrația și azilul trebuie adoptate rapid, dacă Uniunea vrea să-și respecte propriul calendar.
Într-o scrisoare adresată liderilor europeni, președinta Ursula von der Leyen atrage atenția că, deși au fost înregistrate unele progrese, Uniunea nu își permite întârzieri. Noul Pact privind migrația și azilul trebuie să fie operațional până în iunie 2026.
Apelul vine înaintea unui nou summit la Bruxelles, în care dosarul migrației va figura, din nou, pe masa discuțiilor.
Pactul UE privind migrația: Un an pentru a-l face funcțional
Von der Leyen recunoaște că există „progrese considerabile” în aplicarea noilor reguli, dar atrage atenția că este nevoie de un efort colectiv susținut în perioada următoare. În scrisoarea transmisă liderilor europeni, se precizează că provocările legate de capacitatea de primire a solicitanților de azil și de redistribuirea lor între statele membre rămân „semnificative”.
Un aspect-cheie al Pactului îl reprezintă operaționalizarea mecanismului de solidaritate între statele membre, procedurile de control la frontieră și, mai ales, garanțiile legate de respectarea drepturilor fundamentale ale celor care cer protecție.
Lista comună de „țări sigure”
Unul dintre instrumentele-cheie propuse de Comisie este o listă comună de „țări de origine sigure”. Adică statele din care provin frecvent solicitanți de azil ale căror cereri sunt, în marea lor majoritate, respinse.
Scopul este accelerarea procedurilor — o evaluare în maximum trei luni, față de cele șase luni practicate în prezent. Lista preliminară propusă de Comisie include Egipt, Tunisia, Maroc, Bangladesh, Columbia, India și Kosovo.
Aprobarea acesteia mai necesită încă votul Parlamentului European și acordul Consiliului. Important de precizat: Bruxelles-ul consideră țările candidate la aderarea la UE ca fiind, implicit, sigure, cu excepția unor cazuri precum Ucraina, unde războiul face imposibilă o astfel de clasificare.
Proceduri rapide, returnări mai ferme
Comisia propune și extinderea procedurilor accelerate de azil în cazul țărilor terțe cu o rată de acceptare sub 20%. În paralel, statele membre ar putea desemna propriile „țări de origine sigure” sau „țări terțe sigure”, cu o mai mare flexibilitate, ceea ce înseamnă că anumite regiuni sau categorii vulnerabile pot fi exceptate, în mod justificat.
Tot în acest context, von der Leyen cere accelerarea negocierilor privind un sistem european comun de returnare, descris ca o „componentă cheie” a întregii arhitecturi de migrație. Fără un mecanism clar și rapid de repatriere a celor care nu au drept de ședere, întregul Pact riscă să fie doar o formulă teoretică.
Libia: Nodul geopolitic al Mediteranei
Un semnal important vine și în privința relațiilor cu țările terțe. Președinta CE anunță că Markus Brunner, comisarul european pentru migrație, va vizita în curând Libia. Nu întâmplător, 93% din plecările ilegale către Europa din prima jumătate a anului provin din această țară.
Deși numărul total de intrări ilegale în UE a scăzut cu 21% în acest an, ruta Mediteranei Centrale a crescut cu 7%, iar fluxul din estul Libiei către Grecia a înregistrat o explozie: +173%.
Comisia vrea să transforme aceste cifre în argumente pentru o cooperare mai strânsă cu regimurile-cheie din nordul Africii. O strategie cu miză dublă: controlul frontierelor externe și gestionarea geopolitică a unui continent din ce în ce mai instabil.
