Uniunea Europeană se pregătește pentru o posibilă schimbare majoră în relația sa cu Israelul, în contextul conflictului din Gaza. Potrivit unor diplomați europeni, citați de EuObserver, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, este pe cale să constate oficial că Israelul a încălcat Articolul 2 din Acordul de asociere UE-Israel — o prevedere-cheie care face legătura între relațiile comerciale și respectarea drepturilor omului.
Kallas urmează să trimită vineri, 20 iunie, o evaluare scrisă ambasadelor UE la Bruxelles, dar deja a lăsat indicii clare miercuri, în Parlamentul European de la Strasbourg.
„Când am început evaluarea, ajutorul umanitar era deja blocat de 11 săptămâni”, a spus Kallas în fața eurodeputaților.
„Blocarea hranei… depășește dreptul la autoapărare”, a adăugat ea, menționând și că uciderea a peste 50 de persoane aflate la coadă pentru făină, marți, este „șocantă și dureroasă”.
Operațiunea militară israeliană „Gideon’s Sword” în Gaza este descrisă drept un exemplu de „utilizare disproporționată a forței împotriva civililor”, iar extinderea coloniilor și violențele coloniștilor în Cisiordania și Ierusalimul de Est sunt catalogate drept „anarhie pură”.
Ce înseamnă încălcarea Articolului 2?
Dacă evaluarea lui Kallas va confirma oficial că Israelul încalcă Articolul 2, acesta riscă să piardă beneficii comerciale anuale de aproximativ 1 miliard de euro, dar și accesul la granturi europene pentru cercetare — o sancțiune politică fără precedent din partea UE împotriva Israelului.
UE a suspendat până acum 17 acorduri de asociere pentru încălcări ale drepturilor omului, dar toate au vizat state africane (cu excepția Haiti și Fiji), fapt ce alimentează acuzațiile de dublu standard în relația cu Israelul.
Presiuni și diviziuni interne în UE
Deși 17 state membre au cerut oficial revizuirea relației cu Israelul, orice decizie privind sancțiunile va necesita sprijinul Germaniei și Italiei — ambele țări fiind aliați apropiați ai Israelului și susținând recent acest stat în conflictul cu Iranul, în cadrul summitului G7.
Ambasadorii UE discută deja pe marginea raportului, urmând ca acesta să fie pe masa miniștrilor de externe luni, 24 iunie, iar apoi a liderilor europeni la summitul NATO de la Haga. O decizie privind eventuale măsuri concrete ar putea fi luată la următoarea reuniune a miniștrilor de externe din 15 iulie.
Cu toate acestea, există obstacole evidente: Ungaria, un aliat vocal al Israelului, blochează extinderea sancțiunilor asupra coloniștilor extremiști israelieni, în ciuda poziției exprimate de Kallas.
Reacții internaționale și scurgeri de informații
O evaluare anterioară a UE — redactată în noiembrie 2024 și scursă către EUobserver în mai 2025 — documenta crime de război comise de Israel în Gaza. Organizații precum Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) cer acum o reacție pe măsură.
„Un raport credibil nu poate decât să concluzioneze că Israelul încalcă fundamental Articolul 2”, a declarat Jodie Ginsberg, directoarea CPJ.
Fricțiuni politice și tensiuni diplomatice
În cadrul audierilor tensionate din Parlamentul European, Kallas a fost acuzată de complicitate la genocid de către eurodeputați de stânga. Vizibil iritată, ea a răspuns:
„Vorbiți de parcă eu aș fi singura responsabilă pentru ce se întâmplă în Palestina.”
Șefa diplomației UE a părăsit apoi brusc tribuna, după ce a subliniat lipsa consensului între cele 27 de state membre:
„Nu avem unanimitate — aceasta este realitatea, mulțumesc.”
Între timp, vizita ministrului israelian de externe Gideon Sa’ar la Bruxelles a fost anulată, odată cu anularea unei întâlniri comune UE–Liga Arabă. Totuși, diplomați europeni afirmă că „mai există spațiu pentru dialog” și că Israelului trebuie să i se ofere „o șansă să îmbunătățească situația din Gaza”.
Context: Acordul de asociere UE-Israel, semnat în 1995, include la Articolul 2 o clauză fundamentală privind respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice. Până acum, Israelul a fost considerat un partener strategic al UE în regiune, dar conflictul din Gaza a pus o presiune uriașă asupra Bruxelles-ului, expunând divergențele interne din cadrul Uniunii și limitările sale în politica externă.
