Uniunea Europeană trage un semnal de alarmă în privința unei potențiale intervenții militare americane împotriva Iranului, în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat marți, 17 iunie, că implicarea SUA „ar atrage cu siguranță întreaga regiune într-un conflict și mai amplu, ceea ce nu este în interesul nimănui.”
Kallas a subliniat că, din discuțiile sale cu secretarul de stat american Marco Rubio, „a reieșit clar că nici Statele Unite nu doresc să fie atrase în acest conflict.”
UE îndeamnă la diplomație, nu la atacuri
Comentariile șefei diplomației europene au venit în urma unei reuniuni video cu cei 27 de miniștri de externe ai UE, organizată după atacul Israelului asupra instalațiilor nucleare iraniene. Acuzațiile Israelului privind presupusa dezvoltare clandestină de arme nucleare de către Teheran au inflamat scena internațională, însă Kallas a optat pentru un ton mai moderat decât cel adoptat recent de liderii G7.
„Iranul nu poate avea o bombă nucleară,” a spus Kallas, dar a evitat să califice atacul Israelului drept „autoapărare” sau să învinuiască direct Iranul pentru instabilitatea regională – formulări regăsite în declarația G7 adoptată cu o zi înainte, în Canada.
Diplomații europeni prezenți la discuții au cerut „încetarea imediată a tuturor operațiunilor militare” și o tranziție clară către o soluție diplomatică. De asemenea, s-au opus ferm oricăror atacuri asupra instalațiilor nucleare, reamintind că Iranul insistă asupra caracterului civil al programului său nuclear.
Evacuări și incertitudine regională
Situația tensionată a dus deja la primele acțiuni concrete din partea Uniunii. Kallas a anunțat că a fost pus în mișcare un mecanism comun pentru evacuarea cetățenilor europeni din Orientul Mijlociu. Marți, un avion cu 73 de persoane – dintre care 29 slovaci și 44 cetățeni ai altor state membre – a aterizat la Bratislava, iar un al doilea zbor a ajuns la Praga cu 66 de persoane evacuate.
În același timp, reuniunea programată pentru 23 iunie, care ar fi adunat la Bruxelles miniștrii de externe ai țărilor din așa-numita „Vecinătate Sudică” – Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria și Tunisia – riscă să fie amânată din cauza escaladării violențelor, potrivit unui alt diplomat european.
Gaza: O rană deschisă în tăcerea occidentală
Deși criza dintre Israel și Iran domină acum atenția publică, Kaja Kallas a ținut să reafirme că „UE nu va pierde din vedere suferința din Gaza.” În ultimele 20 de luni, peste 55.000 de persoane și-au pierdut viața în Fâșia Gaza în urma ofensivei Israelului împotriva Hamas. Doar luni, 59 de persoane au fost ucise la un punct de distribuție de ajutoare.
„Trebuie să permitem intrarea ajutoarelor umanitare, să ajutăm populația de acolo, să obținem un armistițiu, să eliberăm ostaticii israelieni, dar și să oprim suferința palestinienilor”, a declarat Kallas.
O eventuală suspendare a privilegiilor comerciale acordate Israelului din cauza încălcărilor drepturilor omului este „în analiză”, iar o decizie este așteptată în 23 iunie, dacă reuniunea va mai avea loc.
Rusia, exclusă ca mediator: „Nu ne putem baza pe un agresor”
Într-un context în care Rusia s-a oferit să medieze tensiunile dintre Israel și Iran, Kallas a respins categoric ideea, invocând crimele de război comise de Moscova în Ucraina. Luni, forțele ruse au ucis 16 civili într-un nou val de atacuri. „Nu putem accepta ca un agresor să joace rolul de pacificator”, a spus diplomata estoniană.
Mai mult, Iranul a sprijinit Moscova prin livrarea de drone utilizate în atacurile asupra Ucrainei – un motiv în plus pentru care UE trebuie, în opinia lui Kallas, să consolideze aplicarea plafonului de preț pentru petrolul rusesc.
„Creșterea prețurilor la țiței, determinată de tensiunile din Orientul Mijlociu, îi va aduce Rusiei venituri mai mari, permițându-i să finanțeze și mai mult mașinăria de război,” a avertizat Kallas.
