Curtea de Conturi Europeană face presiuni pentru un control mai riguros asupra modului în care Uniunea Europeană își cheltuie banii. Într-un raport publicat luni și preluat de agenția EFE, auditorii solicită un „mandat clar” care să le permită să verifice toate cheltuielile din viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), chiar și cele care ajung la organizații din afara sistemului juridic al UE.
Propunerea vine cu doar câteva săptămâni înainte ca Bruxellesul să lanseze, în iulie, schița oficială a bugetului pe termen lung pentru perioada 2028–2034. Auditorii vor să intre de la început în procesul de construcție bugetară cu un set de instrumente care să le permită trasabilitatea completă a fondurilor.
„Fără audit, fără democrație”
„O pistă de audit completă este necesară pentru a asigura transparența, responsabilitatea și un proces decizional solid”, se afirmă în raport. Curtea de Conturi atrage atenția că, în lipsa competenței de a controla unele fonduri, cum ar fi cele ale Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau resursele proprii ale Băncii Europene de Investiții, misiunea sa este incompletă.
Cu alte cuvinte, există deja „buzunare opace” în interiorul sistemului european, unde banii circulă fără o supraveghere democratică deplină. Auditorii spun că această slăbiciune a fost semnalată și în raportul public din 2023, dar până acum nu s-au făcut pași concreți pentru a le conferi drepturi depline de audit.
Sprijin pentru simplificare, dar cu rezerve
Deși raportul susține obiectivul Comisiei Europene de a simplifica și flexibiliza noul buget, Curtea avertizează că eficiența nu trebuie să însemne pierderea controlului. „Simplificarea nu trebuie să se facă în detrimentul responsabilității”, avertizează documentul.
Auditorii solicită ca orice nou instrument financiar, facilitate sau mecanism, fie că este conceput în interiorul CFM, fie în afara sa, să intre sub incidența controlului Curții. În plus, aceștia cer trasabilitate completă a finanțării, alături de atribuții clare în ceea ce privește supravegherea și responsabilitatea.
Bugetul de 1 trilion de euro, din nou sub lupă
CFM este bugetul pe șapte ani al UE și stabilește limitele anuale de cheltuieli pentru toate politicile Uniunii, de la cercetare și inovare la coeziune regională și agricultură. Aproape două treimi din fonduri sunt direcționate către Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune, două domenii în care neregulile sunt frecvent raportate.
Negocierile care urmează vor fi dificile, în mod tradițional. Spania și alte state membre din sud cer un buget mai generos, în timp ce așa-numiții „șoimi fiscali”, în frunte cu Germania și Olanda, insistă pe reducerea cheltuielilor.
În acest context, cererea Curții de Conturi de a urmări fiecare cent până la destinația finală este nu doar logică, ci esențială. În joc nu sunt doar cifrele unui buget, ci încrederea cetățenilor în faptul că banii lor sunt folosiți corect, transparent și în interesul comun european.
