După două zile de negocieri tensionate, Statele Unite și China au căzut de acord ieri seară asupra unui cadru comun menit să relanseze armistițiul comercial dintre cele două puteri și să elimine restricțiile chineze privind exporturile de pământuri rare. Cu toate acestea, potrivit agenției Reuters, semnalele unei reconcilieri de durată rămân slabe.
Negocieri în miez de noapte
Discuțiile au avut loc la Londra și s-au încheiat în jurul miezului nopții, ora locală. Secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick, a declarat presei că s-a ajuns la „un cadru de punere în aplicare a consensului de la Geneva și a apelului dintre cei doi președinți”. În termeni mai concreți, este vorba despre o încercare de a opri spirala tarifelor de represalii, care a dus la impunerea unor taxe de import ce depășesc 100% de ambele părți.
„Acordul pune carne pe oasele înțelegerii de luna trecută de la Geneva”, a spus Lutnick, referindu-se la încercarea anterioară de a relaxa tarifele bilaterale. Totuși, acel acord aproape că s-a prăbușit din cauza continuării restricțiilor Chinei asupra exporturilor de minerale esențiale, ceea ce a determinat administrația Trump să răspundă cu propriile controale la exporturi.
Pământurile rare – miza nevăzută a conflictului
Una dintre cele mai sensibile teme abordate a fost cea a pământurilor rare – o categorie de metale esențiale pentru producția de motoare electrice, turbine eoliene și echipamente militare. China aproape că deține monopolul asupra extracției și rafinării acestor materiale și, în aprilie, a suspendat exporturile către SUA, blocând lanțurile globale de aprovizionare.
Noul acord promite ridicarea restricțiilor impuse de China asupra exporturilor de magneți și metale rare, iar SUA ar urma să relaxeze, „în mod echilibrat”, unele dintre restricțiile recente privind software-ul pentru proiectarea semiconductoarelor și componentele aerospațiale. Însă detaliile exacte nu au fost făcute publice.
De la Geneva la Londra – și înapoi la președinți
Oficialii din ambele tabere au precizat că acordul-cadru va fi prezentat președinților pentru aprobare. Dacă va primi undă verde, ar putea fi implementat înainte de termenul-limită din 10 august. În caz contrar, tarifele ar putea reveni la niveluri explozive: de la 30% la 145% în cazul SUA, și de la 10% la 125% pentru China.
„Sunt din nou la punctul de plecare, dar e mai bine decât să fie în afara jocului complet”, a comentat Josh Lipsky, director la Atlantic Council.
Reacții prudente în piețele globale
Piețele internaționale au întâmpinat acordul cu o reținere calculată. Indicele MSCI al acțiunilor asiatice (fără Japonia) a crescut modest cu 0,57%. Investitorii, deja afectați de precedentele ieșiri tarifare ale lui Trump, așteaptă detalii clare, în special în ceea ce privește volumele de pământuri rare ce vor putea fi exportate către SUA și libertatea noilor chipuri americane de a pătrunde în piața chineză.
„Detaliile vor face diferența”, a spus Chris Weston, cercetător la Pepperstone, subliniind că optimismul piețelor rămâne fragil.
Impactul economic și presiunea termenului-limită
Banca Mondială a redus previziunile de creștere economică globală pentru 2025 cu 0,4 puncte procentuale, până la 2,3%, invocând tarifele și incertitudinea ca factori destabilizatori. În același timp, exporturile Chinei către SUA au scăzut cu 34,5% în luna mai – cea mai mare prăbușire de la începutul pandemiei.
De cealaltă parte, administrația Trump păstrează în vigoare unele dintre cele mai dure tarife impuse până acum, după ce o instanță de apel a permis menținerea lor temporară, în așteptarea unei revizuiri legale.
Un armistițiu fragil, nu o pace economică
Pe fondul nemulțumirilor persistente ale SUA față de modelul economic chinez bazat pe stat și pe export, și al retoricii comerciale oscilante venite de la Casa Albă, acordul de la Londra pare mai degrabă o pauză într-un război economic decât un tratat de pace. Dar, în contextul tensiunilor geopolitice și al riscurilor globale tot mai mari, chiar și o pauză bine negociată poate însemna o gură de aer binevenită.
