Regatul Unit se pregătește să accepte, aproape fără opțiuni reale de negociere, o creștere semnificativă a cheltuielilor de apărare, până la 3,5% din PIB până în 2035. Informația vine de la surse din domeniul apărării, care susțin că premierul britanic Keir Starmer va semna propunerea secretarului general al NATO, Mark Rutte, în cadrul summitului Alianței de la Haga, ce va avea loc în această lună.
Potrivit unei persoane cu experiență în elaborarea strategiilor de apărare, citată de The Guardian, semnarea acordului este „fără îndoială”, iar impactul financiar al angajamentului ar fi masiv – o creștere de aproximativ 30 de miliarde de lire sterline față de ce prevede în prezent planul guvernului laburist.
Starmer, între ambiguitate și presiune internațională
Keir Starmer, care și-a prezentat luni revizuirea strategică de 140 de pagini privind apărarea, s-a arătat reticent în a fixa o dată exactă pentru atingerea pragului de 3% din PIB, deși a confirmat o traiectorie de creștere: de la 2,33% în prezent la 2,5% până în 2027 și ulterior la 3% în cadrul următorului mandat parlamentar.
Într-un interviu acordat BBC, premierul britanic a criticat „politicile fanteziste performative” și a evitat să promită o dată fermă. Însă, într-o schimbare de ton notabilă, surse din Downing Street au lăsat marți să se înțeleagă că poziția lui Starmer s-ar putea flexibiliza în fața unei propuneri „NATO first”, în special în contextul unui summit care se anunță tensionat și esențial pentru coeziunea alianței.
Planul Rutte: 5% din PIB pentru apărare în sens larg
Mark Rutte, secretarul general al NATO și fost prim-ministru al Olandei, a propus ca membrii Alianței să își asume un obiectiv de cheltuieli de 3,5% din PIB pentru „apărarea dură” și încă 1,5% pentru domenii complementare: infrastructură militară, capabilități cibernetice și activități de informații. Acest obiectiv ambițios – de 5% în total – ar urma să fie convenit la Haga, în ceea ce ar putea deveni primul summit NATO la care participă din nou Donald Trump.
Rutte nu ascunde faptul că aceste eforturi diplomatice vizează în mod direct menținerea angajamentului SUA față de NATO. „Presupun că la Haga vom conveni asupra unui obiectiv de cheltuieli ridicate în domeniul apărării de 5% în total”, a declarat acesta recent.
Potrivit unor surse, propunerea a fost formulată împreună cu Trump în cadrul unor întâlniri personale, iar componenta de 1,5% suplimentară este formulată într-un mod care permite o interpretare flexibilă – putând include, de exemplu, și infrastructura de transport comercial cu aplicabilitate militară.
Trump, fantoma din sală
Această accelerare a planurilor NATO nu se poate înțelege fără contextul american. Trump a acuzat în mod repetat aliații din Europa că nu își respectă angajamentele financiare și a amenințat că va retrage SUA din NATO din cauza plăților considerate insuficiente. Chiar dacă nu a mai emis ultimatumuri directe, în noiembrie 2024 – la scurt timp după realegerea sa – a cerut din nou o creștere a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB pentru toți membrii alianței, o cifră care depășește chiar și nivelul actual al SUA, de 3,4%.
Astfel, summitul de la Haga riscă să devină un test crucial nu doar pentru Starmer, ci pentru întreaga arhitectură transatlantică.
O notă de plată dificilă
Pentru guvernul britanic, provocarea majoră este cea bugetară. Deși Starmer a refuzat să excludă tăieri suplimentare în bugetul destinat ajutorului extern – care oricum va scădea la 0,3% din PIB până în 2027 – este clar că resursele pentru un asemenea salt în cheltuielile de apărare vor trebui găsite în altă parte. Fie din alte tăieri de cheltuieli publice, fie prin creșteri de taxe, o decizie ce va avea consecințe politice directe în plan intern.
Mai mult, surse din domeniul apărării avertizează că cifra de 3,5% ar putea exclude componente precum serviciile de informații, care în prezent sunt luate în calcul ca parte a cheltuielilor NATO de către Trezoreria britanică.
