Relația oricum tensionată dintre Ucraina și Ungaria a ajuns într-un punct critic în luna mai, când Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat descoperirea unei rețele de spionaj maghiare în vestul țării. Cazul, fără precedent, a provocat arestări, expulzări și un schimb dur de acuzații între Kiev și Budapesta.
Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile ucrainene, doi agenți ar fi fost reținuți, iar superiorul acestora ar fi un ofițer al serviciilor secrete militare maghiare. Unul dintre reținuți este un fost ofițer ucrainean, recrutat în 2021 și „reactivat” în toamna anului trecut. Acesta ar fi cules date despre desfășurarea trupelor ucrainene și poziționarea sistemelor de apărare antiaeriană S-300 în regiunea Transcarpatia.
Miza strategică: Transcarpatia și minoritatea maghiară
În centrul acestui scandal de spionaj se află regiunea Transcarpatia, unde trăiește o importantă comunitate de etnici maghiari, estimată la 70.000–80.000 de persoane. Budapesta și Kievul se acuză reciproc de ani buni: Ungaria reclamă discriminarea minorității, mai ales prin reformele lingvistice adoptate de Ucraina, în timp ce Kievul denunță oferirea de pașapoarte maghiare și ingerințele politice ale vecinului său vestic.
Aceste tensiuni s-au acutizat pe fondul negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, lansate oficial în iunie 2024. Ungaria, cu drept de veto ca stat membru al Uniunii, a blocat procesul, invocând situația minorității maghiare din Transcarpatia ca obstacol major.
Reacția Budapestei: Acuzații și represalii diplomatice
La scurt timp după dezvăluirile SBU, premierul Viktor Orban a acuzat Ucraina că ar fi colaborat cu opoziția sa politică pentru a-l discredita, într-un moment delicat pentru scena politică internă. Orban a susținut că dezvăluirea operațiunii ar fi parte a unei „campanii orchestrate” de serviciile ucrainene, cu complicitatea liderului partidului Tisza, Peter Magyar.
În aceeași zi cu anunțul SBU, Budapesta a expulzat doi diplomați ucraineni acuzați de activități de spionaj, la care Kievul a reacționat prin expulzări reciproce. Alte două persoane suspectate de spionaj în favoarea Ucrainei ar fi fost depistate pe 20 mai, potrivit autorităților maghiare.
Vizita viceministrului ungar de externe, Levente Magyar, programată pentru 12 mai la Kiev, a fost anulată în ultimul moment. Ministerul Justiției ucrainean a confirmat decizia, pe fondul acestor tensiuni.
Cine are de câștigat?
Potrivit expertului Andras Racz, de la Consiliul German pentru Relații Externe, acest caz este „cu adevărat fără precedent” în raporturile dintre cele două țări. Iar miza ar putea fi chiar mai mare: suspiciunile vizează transmiterea de informații sensibile către un terț actor — Rusia.
„Este greu de imaginat de ce Ungaria ar avea un interes atât de specific pentru locațiile sistemelor de apărare antiaeriană ucrainene, în afara unui scop terț”, a declarat Racz pentru Kyiv Independent.
De altfel, dezvăluirea publică a cazului de spionaj, într-o zi simbolică pentru Rusia — 9 mai, Ziua Victoriei — nu pare întâmplătoare. Viktor Iahun, fost adjunct al SBU, susține că alegerea acestei date are menirea de a atrage atenția asupra apropierii suspecte dintre Budapesta și Moscova.
Ungaria – o verigă slabă în sistemul de informații occidental?
Poziția Ungariei față de războiul din Ucraina a fost constant divergentă față de restul Uniunii Europene. Viktor Orban, considerat cel mai pro-rus lider din blocul comunitar, s-a pronunțat împotriva sprijinului militar acordat Kievului și a întreținut relații cordiale cu Vladimir Putin, inclusiv în plin conflict.
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a vizitat Moscova de 13 ori în ultimii trei ani — mai des decât orice alt oficial UE. Ca urmare, potrivit analistului Vitalii Diachuk, Ungaria a fost treptat exclusă din circuitul de schimb de informații al UE și NATO.
„Este firesc ca statele să culeagă informații despre vecinii lor, mai ales în timp de război”, afirmă Diachuk. „Însă atunci când aceste date devin o amenințare directă pentru securitatea unei țări aflate în plin conflict, linia roșie este depășită”.
