Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a promulgat luni două legi care pot schimba fundamental modul în care statul român răspunde amenințărilor de securitate. Este vorba despre legea care permite intervenția împotriva dronelor suspecte în spațiul aerian național și despre legea privind desfășurarea misiunilor militare interne, chiar și pe timp de pace.
Măsurile vin într-un context regional tensionat, marcat de agresiuni hibride, atacuri cibernetice și apariții repetate de drone în zonele de graniță. România, aflată la frontiera estică a NATO, încearcă, astfel, să-și adapteze legislația la realitățile unui nou tip de război – unul care nu mai implică doar tancuri și soldați, ci și tehnologie, manipulare informațională și drone care survolează neautorizat teritoriul național.
CCR a dat undă verde, în ciuda opoziției politice
Cele două legi au fost adoptate de Parlament în februarie, dar au fost imediat contestate de partidele AUR, POT și SOS România, care au acuzat riscuri de abuz și o posibilă militarizare excesivă a vieții publice. Curtea Constituțională a respins însă, în martie, toate sesizările, deschizând calea pentru promulgarea legilor.
Ilie Bolojan, în calitate de președinte interimar, a semnat luni cele două decrete. Dincolo de aspectul procedural, gestul are o puternică semnificație politică: România își asumă, fără echivoc, o poziție de vigilență activă într-un climat internațional imprevizibil.
Dronele, noul pericol
Legea privind controlul utilizării spațiului aerian permite doborârea dronelor neautorizate – o măsură cerută insistent de către armată și experți în securitate, mai ales după incidentele repetate din zona Deltei Dunării, când resturi de drone de proveniență rusă au căzut pe teritoriul românesc.
Până acum, autoritățile se aflau într-o zonă gri din punct de vedere legal. Acum, cu un cadru legislativ clar, Armata Română poate interveni rapid și eficient, protejând nu doar infrastructura critică, ci și populația civilă de riscurile generate de dispozitive aeriene necunoscute.
O armată activă, nu doar în timp de război
Cealaltă lege promulgată vizează posibilitatea desfășurării de misiuni și operațiuni militare pe teritoriul național, inclusiv în absența unei stări de conflict. Astfel, Armata este pregătită să intervină și să colaboreze cu alte structuri ale statului pentru prevenirea sau gestionarea unor crize de orice natură – de la sabotaj, până la atacuri hibride sau cibernetice.
