Românii au o teamă: exprimarea liberă a unei opinii diferite poate aduce marginalizare. Studiul, realizat de Cult Research și GRF+, este cel mai amplu demers de acest tip din România și oferă o radiografie actuală a relațiilor interumane în spațiul profesional. Dincolo de aparențe, însă, imaginea nu este una deloc liniștitoare.
81% dintre angajații români consideră că respectul este esențial pentru un mediu de lucru armonios, iar 57% apreciază colaborarea și susținerea între colegi, arată datele din cea de-a doua ediție a Barometrului Diversității și Incluziunii (BARES_DI 2025), lansat de Asociația OPEN MINDS.
Teama de exprimare – un semnal de alarmă socială
Deși valorile colective par solide, românii au o teamă: exprimarea liberă a unei opinii diferite poate aduce marginalizare. 44% dintre angajați simt presiune să se alinieze opiniilor majoritare, iar doar 34% se simt confortabil să vorbească liber atunci când gândesc altfel decât colegii sau superiorii.
Aproape 40% dintre respondenți sunt convinși că exprimarea unei opinii divergente duce la conflict. Practic, aproape jumătate dintre români preferă să tacă decât să riște izolarea într-un colectiv profesional.
Generația Z și angajații vulnerabili, cei mai afectați
Studiul mai relevă un aspect critic: frica de exprimare nu este uniform distribuită, ci afectează mai ales categoriile sociale vulnerabile. În topul celor care se tem de exprimarea liberă se află:
- 54% dintre tinerii din Generația Z
- 70% dintre angajații cu nivel scăzut de educație (doar studii gimnaziale)
- 65% dintre cei cu venituri insuficiente
- 60% dintre angajații din poziții de execuție
Aceste date indică o ruptură între discursul despre incluziune și realitatea socială. Acolo unde ar fi cea mai mare nevoie de deschidere și dialog, există o frică profundă de exprimare.
Mediul de afaceri – spațiu de unitate sau conformism?
Vicepreședinta Asociației OPEN MINDS, Mirela Tănase, atrage atenția că această polarizare a societății, mai ales în an electoral, poate fi o rampă de lansare pentru radicalizare: „Fragilizarea libertății de exprimare duce la radicalizarea categoriilor vulnerabile. Mediul de business poate fi un spațiu de stabilitate și unitate socială, dacă încurajează ascultarea și colaborarea activă.”
Mai mult decât un simplu apel, studiul vine și cu un avertisment: conformismul forțat nu aduce coeziune, ci frustrare și resemnare. „Unitatea nu înseamnă opinie unică”, subliniază Paul Acatrini, Managing Partner la Cult Research.
La 35 de ani de la căderea comunismului, ne temem din nou de opinii
Poate cea mai grea concluzie vine de la Paul Kasprovschi, Director de Cercetare & Evaluare GRF+: „La 35 de ani după ce am scăpat de opinia unică de partid, o parte semnificativă a societății noastre se teme din nou de opinii diverse. Conformismul nu trebuie să fie condiția respectului.”
