Moștenirea Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei Europene se află în fața unei provocări majore: miercuri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) urmează să se pronunțe într-un caz care ar putea redefini noțiunea de transparență la cel mai înalt nivel al executivului european. În centrul disputei, notează Politico, se află schimburile de mesaje text dintre von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, din perioada negocierii celui mai mare contract de vaccinuri din istoria UE.
Mesaje cu mize de miliarde
Totul a început în 2021, când un interviu publicat în The New York Times dezvăluia existența unor discuții directe între șefa Comisiei și conducerea Pfizer. Rezultatul? Un acord de 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19 Pfizer-BioNTech, evaluat la zeci de miliarde de euro, dar natura acestor negocieri – purtate aparent prin SMS – a stârnit reacții dure din partea societății civile și a presei, care acuză lipsa totală de transparență.
Transparență sau opacitate instituționalizată?
Comisia a refuzat să publice conținutul acestor mesaje, argumentând că SMS-urile nu pot fi considerate „documente oficiale” și, prin urmare, nu sunt supuse regulilor europene privind accesul public la documente. O poziție care a scandalizat activiștii și o parte din clasa politică, mai ales în contextul în care von der Leyen a promis un „mandat al transparenței” odată cu începutul celui de-al doilea ei mandat, pe 1 decembrie.
Un dosar sensibil
Decizia de miercuri nu va afecta doar imaginea Ursulei von der Leyen, ci și modul în care liderii europeni pot comunica cu marii actori industriali fără să lase urme verificabile. „Această hotărâre ar putea marca un punct de cotitură pentru transparența în UE,” avertizează Shari Hinds, expert Transparency International.
Tot mai mulți observatori se întreabă dacă von der Leyen a încercat să ascundă intenționat conținutul acelor mesaje. Chiar Ombudsmanul European, Emily O’Reilly, a calificat lipsa de reacție a Comisiei drept „maladministrare” și un „semnal de alarmă” pentru întregul aparat european.
O sală de judecată plină de întrebări fără răspuns
La audierea organizată în noiembrie anul trecut la Luxemburg, avocații Comisiei au admis pentru prima dată, într-un moment de iritare generală, că „mesajele există”. Răspunsurile evazive oferite de Comisie – despre unde s-a căutat, dacă președinta a fost întrebată direct, dacă telefoanele sau facturile au fost verificate – au fost criticate dur de judecători. „Comisia nu a demonstrat măsuri adecvate și diligente,” a spus judecătorul José Martín y Pérez de Nanclares. „Un dosar relativ confuz”, a completat colegul său, Paul Nihoul.
Afacerea capătă și o dimensiune penală
Peste toate aceste întrebări planează și o investigație în desfășurare a Parchetului European (EPPO), condus de Laura Codruța Kövesi. Instituția a confirmat oficial că investighează modul în care Comisia Europeană a negociat achizițiile de vaccinuri anti-COVID. În martie, Kövesi a declarat că mai mulți oficiali ai Comisiei au fost deja audiați.
Deocamdată, EPPO nu oferă detalii, dar ancheta ridică întrebări și mai incomode despre eventuale abateri de la bunele practici administrative sau chiar despre posibile infracțiuni financiare.
Un test decisiv pentru credibilitatea Bruxelles-ului
Indiferent de verdictul CJUE, scandalul „Pfizergate” pune reflectorul pe o problemă mai largă: cum și cât de transparent funcționează, de fapt, instituțiile europene? Iar în mijlocul acestui cutremur se află o președintă care promite reforme, dar care evită să răspundă la cele mai simple întrebări: unde sunt mesajele și ce conțin ele?
