Parcursul în sincron al Republicii Moldova și Ucrainei către Uniunea Europeană este pe cale să se fractureze. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat într-un interviu acordat pe 28 aprilie pentru Radio Europa Liberă, că o decuplare între cele două candidate ar putea avea loc din iunie.
„Nu pot exclude o decuplare chiar din iunie”, a declarat Kos în timpul unei vizite oficiale la Praga, adăugând că „niciun stat membru nu se opune începerii deschiderii primului grup de capitole cu Republica Moldova”.
Ungaria își face politica externă prin veto
Ce se întâmplă de fapt?
Ucraina nu mai poate avansa în procesul de aderare din cauza Budapestei.
Guvernul lui Viktor Orbán refuză să dea undă verde deschiderii negocierilor până când nu primește concesii clare privind statutul minorității maghiare din Ucraina.
Marta Kos a punctat fără echivoc: „Ucraina a făcut destule. Au fost multe puncte în discuțiile facilitate de noi, dar acest lucru nu este suficient pentru Ungaria.” Ce nu spune cu voce tare, dar se subînțelege, e că Budapesta folosește dosarul ucrainean pe post de pârghie politică. Țara a organizat deja un referendum consultativ în care a sugerat populației că integrarea Ucrainei în UE e o amenințare.
Astfel, avem de-a face cu o instrumentalizare cinică a extinderii europene. Politica externă a Uniunii devine ostaticul intereselor interne și externe ale lui Orbán – un lider tot mai izolat în UE, dar tot mai aliniat cu Moscova.
Precedent în extinderea UE
Această eventuală „decuplare” nu ar reprezenta o premieră. În septembrie 2024, Albania a început negocierile de aderare, în timp ce Macedonia de Nord a fost amânată, din cauza disputelor bilaterale cu Bulgaria. Procedura permite, astfel, separarea parcursului candidaților în funcție de performanțele individuale și de contextul politic bilateral.
Moldova și Ucraina au solicitat aderarea la UE în același an, 2022, imediat după declanșarea invaziei ruse la scară largă. În decembrie 2023, ambele au primit aprobarea pentru începerea negocierilor, dar avansul efectiv este condiționat de unanimitatea celor 27 de state membre.
Moldova ar putea adera până în 2029
Kos a declarat că există premise reale pentru ca Moldova să devină stat membru până la finalul actualului mandat al Comisiei Europene, în 2029. Potrivit acesteia, Chișinăul a demonstrat o capacitate administrativă crescută și o voință politică clară în raport cu cerințele UE.
În aceeași categorie a statelor cu perspective favorabile au fost menționate Albania și Muntenegru, considerate lideri ai procesului de extindere în Balcanii de Vest.
Reevaluarea relațiilor cu Georgia
În interviu, Kos a abordat și subiectul Georgiei, stat căruia i-a fost suspendat procesul de aderare din cauza derapajelor democratice și adoptării unei legi privind agenții străini. Deși fondurile europene au fost înghețate, iar contactele la nivel înalt suspendate, comisarul a sugerat că se ia în calcul o reluare graduală a dialogului.
„Poate nu la cel mai înalt nivel de la început, ci pornind de jos”, a spus Kos, comparând situația cu reluarea discuțiilor tehnice cu Turcia, stat aflat într-un blocaj similar din 2019.
Ce urmează?
Luna iunie se anunță decisivă pentru politica de extindere a UE. În lipsa unui consens privind Ucraina, Comisia Europeană și statele membre par pregătite să reevalueze strategia actuală, cu posibilitatea unei accelerări individuale a negocierilor pentru Moldova.
