Lipsa de claritate privind direcțiile strategice ale Washingtonului, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, provoacă frământări discrete, dar reale, în rândul serviciilor de informații europene. Deși în public se păstrează tăcerea, în spatele ușilor închise, temerile legate de continuitatea cooperării cu Statele Unite capătă contur, așa cum notează și prestigiosul Le Monde.
„Toată lumea analizează semnalele venite dinspre Washington”, a declarat un înalt oficial european din domeniul securității, care vorbit sub protecția anonimatului.
Un precedent periculos
Între 5 și 8 martie, Pentagonul a suspendat sprijinul informațional acordat Ucrainei. Trei zile de tăcere digitală au provocat un șoc. Surse diplomatice și militare citate de Le Monde afirmă că gestul a generat discuții fără precedent între aliații occidentali. A fost un semnal că Statele Unite pot oricând să „închidă robinetul”, chiar în plin conflict major la granițele Europei.
Ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, a pus subiectul pe masa primei sale vizite la Washington, pe 17 aprilie după ce pe 11 aprilie, reuniunea anuală a Serviciului Unic de Analiză a Informațiilor (SIAC), un organism european de obicei ignorat, s-a transformat într-un forum plin de oficiali de rang înalt. Aceste acțiuni denotă că europenii se pregătesc pentru scenariul în care rămân pe cont propriu.
Semnale contradictorii din America
Publicarea Evaluării Anuale a Amenințărilor din 2025 a adâncit suspiciunile. Într-o schimbare de paradigmă, raportul nu mai pune China, Rusia sau Coreea de Nord în centrul atenției, ci traficul de droguri. În ce privește Rusia, documentul preia – parțial – argumentele Kremlinului privind riscul unui război de amploare în Ucraina. Aceste nuanțe au fost observate imediat la Bruxelles, unde analiza „semnalelor slabe” trimise de SUA a devenit sport strategic.
Îngrijorări privind noua conducere a serviciilor secrete americane
Confirmarea lui Tulsi Gabbard ca șefă a Serviciului Național de Informații a ridicat semne de întrebare în Europa. Fostă locotenent-colonel, apropiată de argumentele Moscovei, Gabbard este o figură controversată. Deși a dat asigurări privind continuitatea cooperării în cadrul vizitelor sale în Europa, neliniștea rămâne.
În paralel, europenii așteaptă să afle cine va conduce NSA, structura care gestionează operațiunile cibernetice ale SUA. Suspendarea temporară a activităților cibernetice ofensive americane în Ucraina, chiar și doar ca ipoteză, a fost văzută ca o amenințare majoră la adresa rețelelor europene.
Frica de trădare: Serviciile terțe
Un alt subiect sensibil: regula așa-numitelor „servicii terțe”. Europenii se tem că, într-o eventuală apropiere între SUA și Rusia, americanii ar putea divulga informații colectate de aliații lor europeni. „Ar fi o lovitură teribilă pentru reputația americanilor în lume”, afirmă o sursa europeană din domeniul securității.
În această perioadă de tranziție, actorii din domeniul informațiilor continuă cooperarea, dar cu rezerve. Deciziile bugetare de la Washington ar putea reduce implicarea americană în regiuni vitale pentru securitatea europeană, precum Moldova, Balcanii sau Siria.
Nicio „Five Eyes” europeană, dar mai multă cooperare
Deși nu există, deocamdată, vreun plan de creare a unei alianțe de informații europene similare „Five Eyes”, tendința este clară: consolidarea cooperării între statele membre cele mai dispuse și dezvoltarea capacităților proprii. Europa vrea mai mulți sateliți în spațiu, mai multă tehnologie proprie și mai puțină dependență, dar fără bani, planurile rămân pe hârtie.
Între speranță și prudență
Donald Trump a schimbat din nou regulile jocului. Într-o lume în care informația e armă și scut, europenii se întreabă dacă nu cumva trebuie să-și construiască propriile sisteme de protecție. Cooperarea transatlantică nu s-a rupt, dar e clar că s-a schimbat, iar în spatele ușilor închise, strategii de la Paris, Berlin sau Tallinn lucrează deja la planul B.
