Administrația Trump pare decisă să continue ceea ce unii numesc „eficientizare”, iar alții, mai puțin politicoși, „demantelare metodică”. Potrivit unui document bugetar intern obținut de Washington Post și citat de AFP, președintele american Donald Trump ia în calcul o reducere de 40 de miliarde de dolari din bugetul Departamentului Sănătății pentru anul fiscal 2026. Asta ar însemna o treime din segmentul bugetar asupra căruia Congresul are decizie directă.
Este vorba despre o tăiere care vine în contextul unui val mai larg de „optimizări” federale, orchestrate de nimeni altul decât Elon Musk, devenit între timp strategul neoficial al reorganizării administrației. Da, Musk — cel cu rachetele, mașinile electrice și glumele bizare pe Twitter — a ajuns acum să traseze liniile directoare ale unei politici publice cu efecte directe asupra sănătății a milioane de americani.
Un sfert din angajați, eliminați deja. Cine mai răspunde la epidemii?
În martie, administrația a început o restructurare agresivă a Departamentului Sănătății, concediind aproape 25% din personal. Nu doar că numărul a fost amețitor, dar ceea ce s-a pierdut odată cu acești oameni e de-a dreptul critic: expertiza în gestionarea epidemiilor, echipele care aprobă tratamentele noi, oamenii care lucrează în umbră pentru ca sistemul — imperfect cum e — să funcționeze în momente de criză.
Acum, Trump vrea să meargă și mai departe. Tăierile propuse nu se opresc la bani și oameni, ci vin la pachet cu o „revizuire și restructurare majoră a agențiilor de sănătate și serviciilor sociale”. Mai exact: fuziuni forțate între ramuri ale Institutului Național de Sănătate (NIH) și desființarea unor programe esențiale pentru accesul la îngrijire în zonele rurale.
Medicare, Medicaid și ce nu se poate atinge (încă)
Bugetul total al Departamentului Sănătății e uriaș — în jur de 1.800 de miliarde de dolari. Dar marea majoritate a acestor fonduri sunt „cheltuieli obligatorii”, adică bani direcționați către programe ca Medicare și Medicaid, care nu pot fi atinse fără o schimbare legislativă masivă. Ce rămâne de tăiat, așadar, este zona discreționară — aceea care alimentează tocmai ceea ce face sistemul să funcționeze zi de zi: prevenție, cercetare, aprobare de medicamente, intervenții rapide.
A tăia aici e ca și cum ai scoate uleiul dintr-un motor pentru că „merge și așa, o vreme”.
Congresul, între calcule politice și presiunea realității
Sigur, totul e încă în fază preliminară. Documentul văzut de Washington Post nu are statut oficial, iar bugetul final va trebui aprobat de Congres, dar direcția e clară: mai puțină implicare federală, mai puține resurse publice, mai mult spațiu pentru abordări corporatiste. Sau, cum ar spune unii dintre susținătorii acestor reforme: „lăsăm piața să decidă”.
Problema e că sănătatea nu funcționează ca piața de criptomonede. Dacă ai noroc, trăiești. Dacă nu… ghinion.
