O nouă rundă de tensiuni între Ungaria și instituțiile europene se profilează la orizont, după ce guvernul de la Budapesta, condus de premierul Viktor Orban, a consolidat printr-un amendament constituțional interdicția marșurilor LGBTQI+, invocând protejarea copiilor și apărarea valorilor „tradiționale”. În replică, o delegație a Parlamentului European aflată în vizită în Ungaria a tras un semnal de alarmă privind deriva autoritară a regimului Orban și a cerut Comisiei Europene să acționeze fără întârziere.
Tineke Strik: „Prima victimă este comunitatea LGBTQI+”
Delegația, alcătuită din cinci europarlamentari ai Comisiei LIBE (Libertăți civile, justiție și afaceri interne), a fost condusă de olandeza Tineke Strik, membră a grupului Verzilor. Aceasta a fost categorică în declarațiile oferite presei: „În discursul său de acum o lună, premierul Orban a anunțat noi planuri de a restrânge activitatea societății civile, în special dreptul la întrunire. Este foarte grav. Prima victimă va fi comunitatea LGBTQI+, deja foarte atacată.”
Potrivit eurodeputatei, legislația adoptată recent pune în pericol valorile fundamentale ale Uniunii Europene, în special libertatea de exprimare. Delegatul european a anunțat și trimiterea unei scrisori către Comisia Europeană, prin care se solicită sesizarea Curții de Justiție a UE pentru a impune Ungariei o măsură provizorie care să permită desfășurarea marșurilor LGBTQI+.
Constituția rescrisă în numele „protejării copiilor”
Noua modificare constituțională, trecută luni cu o largă majoritate în Parlamentul ungar, consfințește viziunea ultraconservatoare promovată de Orban. Pe lângă interzicerea explicită a marșurilor LGBTQI+, documentul afirmă că „dreptul copilului la identitate conform genului său la naștere” prevalează asupra celorlalte drepturi fundamentale, cu excepția celui la viață. Cu alte cuvinte, libertatea de întrunire, de exprimare și chiar existența publică a persoanelor LGBTQI+ sunt considerate, în mod oficial, secundare.
Declarația premierului maghiar a fost, ca de obicei, lipsită de nuanță: „Oameni normali ca noi sunt în mod constant provocați, întrucât persoane cu comportamente sexuale netradiționale se exhibă în stradă.” O formulare care frizează disprețul, dar care, din păcate, nu mai surprinde pe nimeni în Europa Centrală, unde populismul conservator e ridicat la rang de politică de stat.
Comisia Europeană promite că „nu va ezita”
Reacția Comisiei Europene nu s-a lăsat așteptată. O purtătoare de cuvânt a declarat marți că instituția „analizează cu atenție” noile prevederi legale din Ungaria și „nu va ezita să acționeze” dacă se constată o încălcare a dreptului european. De altfel, Comisia a mai avut ciocniri cu guvernul Orban, inclusiv în 2021, când a fost contestată legea privind „protecția minorilor” – lege care interzicea discuțiile despre homosexualitate și identitate de gen în școli.
Actualul amendament constituțional nu face decât să consolideze acea lege, pe care Bruxelles-ul o consideră discriminatorie și incompatibilă cu valorile europene, iar în spatele acestui discurs despre „copii” și „familie”, rămâne o realitate tot mai îngrijorătoare: marginalizarea sistematică a unei întregi comunități, cu sprijinul instituțional al statului ungar.
Ce urmează? Un nou conflict deschis între Budapesta și Bruxelles
În contextul în care fondurile europene destinate Ungariei sunt deja blocate din cauza îngrijorărilor privind statul de drept, acest nou episod ar putea tensiona și mai mult relațiile dintre Comisia Europeană și guvernul de la Budapesta, iar dacă Ungaria continuă în aceeași direcție, nu este exclus ca Bruxelles-ul să activeze noi mecanisme de sancționare.
