Peste patru milioane de refugiați ucraineni care trăiesc în prezent în Uniunea Europeană ar putea fi forțați să-și regândească întreaga viață, în lipsa unor garanții clare că vor putea rămâne pe termen lung în țările gazdă. Odată cu eventualul sfârșit al războiului dintre Rusia și Ucraina, protecția juridică oferită de UE ar putea expira, lăsându-i vulnerabili și fără opțiuni.
Directiva europeană privind protecția temporară (TPD), activată pentru prima oară în 2022, a reprezentat un colac de salvare pentru milioane de ucraineni fugiți din calea invaziei. Aceasta le oferă dreptul de a trăi, de a lucra și de a beneficia de sprijin social în țările membre ale UE. Cei mai mulți s-au stabilit în Polonia, Germania, Republica Cehă și Slovacia.
Un viitor decis de politică
Acest cadru legal are o durată limitată. Inițial concepută pentru doi ani, TPD a fost extinsă până în martie 2026, dar orice prelungire suplimentară necesită un acord politic al tuturor statelor membre. Iar în actualul context european, în care dezbaterile privind migrația provoacă adesea diviziuni adânci, o astfel de decizie nu este nici simplă, nici garantată.
Comisia Europeană a transmis că va analiza „pașii următori”, inclusiv posibilitatea unei noi prelungiri sau, dimpotrivă, încurajarea revenirii refugiaților în Ucraina. Subiectul urmează să fie discutat în luna iunie, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne de la Luxemburg.
Refugiații, tot mai puțin dispuși să se întoarcă
Datele publicate de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) arată o tendință clară: din ce în ce mai puțini refugiați își doresc să se întoarcă acasă. Dacă în 2023, 77% dintre cei intervievați afirmau că vor reveni în Ucraina, în 2024 procentul a scăzut la 65%. Totodată, crește ponderea celor care sunt indeciși (24%, față de 18% în anul anterior), iar cei care declară că nu mai au nicio speranță să se întoarcă s-au dublat: de la 5% la 11%.
Este limpede că, pe măsură ce războiul se prelungește și distrugerile se adâncesc, tot mai mulți ucraineni încep să privească spre Europa nu ca pe o oprire temporară, ci ca pe un potențial nou început.
Integrare dificilă, incertitudine constantă
În spatele aparentei normalități, viața refugiaților este însă departe de a fi stabilă. Jasmijn Slootjes, director adjunct al Migration Policy Institute Europe, subliniază dificultățile create de natura temporară a statutului legal: „Dacă ai doar un statut legal timp de un an, obținerea unui contract de închiriere pe termen lung devine foarte dificilă și nu este atât de probabil că angajatorii îți vor oferi un contract”.
Pe lângă nesiguranța statutului juridic, refugiații se confruntă și cu un tratament inegal în funcție de țara în care se află. Fiecare stat membru al UE interpretează și implementează diferit directiva TPD, ceea ce duce la discrepanțe în accesul la servicii, la muncă și la protecție socială.
Ce urmează?
Deocamdată, soarta milioanelor de refugiați ucraineni depinde de voința politică a liderilor europeni. Orice decizie privind prelungirea protecției va trebui să echilibreze realitățile sociale și economice ale statelor membre cu responsabilitatea morală și legală a Uniunii Europene față de cei pe care i-a primit în vremuri de criză.
