Statele membre NATO sunt puse în fața unei noi realități din partea Washingtonului: creșterea pragului minim al cheltuielilor pentru apărare la cel puțin 5% din PIB. Declarația a fost făcută joi de Marco Rubio, secretarul de stat american, înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO.
Mesajul, unul clar și direct, vine în contextul unei Europe tot mai preocupate de securitate, dar și tot mai presată din punct de vedere economic.
Un NATO mai bine finanțat
În ultimii ani, NATO a insistat ca statele membre să își respecte angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare. Acum, Washingtonul ridică ștacheta și cere mai mult.
„Vrem să plecăm de aici cu înțelegerea că suntem pe un drum realist, astfel încât fiecare membru să îndeplinească promisiunea de a atinge 5% cheltuieli pentru apărare”, a declarat Rubio.
O astfel de creștere ar reprezenta un efort bugetar uriaș pentru multe state europene. În prezent, doar câteva țări din NATO – printre care Polonia, Estonia și Statele Unite – cheltuiesc peste 3% din PIB pentru apărare. Majoritatea statelor europene sunt abia la 2% sau chiar sub acest prag.
Argumentele Washingtonului sunt simple: dacă amenințările de securitate sunt atât de grave, atunci este nevoie de mai multe resurse pentru a le contracara. În special în contextul conflictului din Ucraina, al tensiunilor din Marea Chinei de Sud și al atacurilor cibernetice tot mai sofisticate.
Însă pentru multe capitale europene, creșterea la 5% din PIB nu este doar o decizie strategică, ci și o problemă economică. Un astfel de efort ar necesita reducerea altor cheltuieli esențiale – sănătate, educație, infrastructură – sau majorarea taxelor.
Intervenția lui Rubio a avut și un alt scop: să demonteze speculațiile privind o posibilă retragere a SUA din NATO o amenințare pe care Donald Trump o repetă constant după revenirea la Casa Albă.
„Trump nu este împotriva NATO, ci împotriva unui NATO care nu are capabilitățile de care are nevoie pentru a-și îndeplini obligațiile” – a explicat Rubio.
Acum, Rubio încearcă să ofere asigurări: „Președintele Trump a indicat în mod clar că va sprijini NATO. Vom rămâne în NATO.”
Între securitate și austeritate
Creșterea bugetelor pentru apărare nu este doar o problemă politică, ci și una economică. În multe țări europene, economiile sunt deja sub presiune din cauza inflației ridicate, a costurilor mari ale energiei și a nevoii de investiții în tranziția verde.
Spre exemplu, Germania a fost forțată să majoreze cheltuielile militare abia după invazia Rusiei în Ucraina, lansând un fond special de 100 de miliarde de euro. Chiar și așa, Berlinul are dificultăți în atingerea pragului de 2% din PIB, iar o creștere la 5% ar părea imposibilă fără măsuri economice dure.
În sudul Europei, țări precum Italia, Spania și Grecia ar avea probleme și mai mari, având în vedere datoriile publice deja ridicate.
Polonia și statele baltice, care se află în prima linie a unei potențiale amenințări din partea Rusiei, au fost cele mai receptive la ideea de a crește cheltuielile militare. Varșovia, de exemplu, a anunțat deja că va investi peste 4% din PIB în apărare.
NATO își extinde atenția spre Indo-Pacific
În timp ce europenii încearcă să găsească un echilibru între securitate și stabilitate economică, NATO își îndreaptă tot mai mult atenția și spre regiunea Indo-Pacific.
La reuniunea ministerială participă și reprezentanți din Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă – un semnal clar că NATO nu mai privește doar spre Europa, ci și spre provocările globale.
„Amenințările la adresa libertății navigației și integrității teritoriale sunt în creștere”, a avertizat Rubio, făcând referire la tensiunile din Marea Chinei de Sud și la ambițiile geopolitice ale Chinei.
Va accepta Europa noua realitate?
Întâlnirea dintre Marco Rubio și secretarul general al NATO, Mark Rutte, va fi crucială pentru a vedea dacă această propunere poate deveni realitate. În teorie, un NATO mai puternic este în interesul tuturor. În practică, însă, nu toate statele își permit să aloce 5% din PIB pentru apărare.
Europa se află acum într-un moment de cumpănă. Va răspunde cerințelor americane și își va mări cheltuielile militare? Sau va încerca să găsească o soluție de compromis?
