România devine un jucător-cheie în domeniul metalelor rare, după ce Comisia Europeană a inclus țara noastră pe lista statelor cu proiecte strategice esențiale pentru securitatea economică a UE. Decizia, salutată de eurodeputatul PNL/PPE Gheorghe Falcă, vizează trei investiții majore din România, axate pe extracția de cupru, grafit și magneziu.
Trei proiecte strategice: Hunedoara, Gorj și Bihor
În cadrul listei aprobate la nivel european, România figurează cu trei proiecte majore:
Verde Magnesium (Bihor) – primul proiect din Uniunea Europeană dedicat extracției de magneziu, un metal extrem de important pentru industria auto, aerospațială și producția de aliaje ușoare. În condițiile în care UE depinde aproape exclusiv de importurile de magneziu din China, acest proiect are potențialul de a reduce vulnerabilitățile europene și de a asigura un lanț de aprovizionare mai sigur.
Rovina (Hunedoara) – unul dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din lume. Acest metal este esențial pentru infrastructura energetică, industria electronică și echipamentele necesare tranziției verzi. Dezvoltarea acestui proiect poate reduce dependența Europei de importurile externe, mai ales din China și alte piețe dominate de actori non-europeni.
Baia de Fier (Gorj) – proiect dedicat extracției grafitului, un material esențial în producția de baterii pentru vehicule electrice și stocarea energiei regenerabile.
„Aceste resurse sunt cruciale pentru industria bateriilor, tehnologiile regenerabile, apărare și sectorul aerospațial. Prin acest pas, România demonstrează că poate contribui strategic la securitatea energetică și industrială a Europei!”, a declarat Gheorghe Falcă.
Finanțare prioritară și reguli clare
Proiectele strategice aprobate beneficiază de acces rapid la fonduri europene și la finanțare prin Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. De asemenea, Comisia Europeană a decis simplificarea procedurilor de autorizare, stabilind termene clare:
- 27 de luni pentru proiectele de extracție;
- 15 luni pentru procesare sau reciclare.
Cu toate acestea, eurodeputatul atrage atenția asupra importanței respectării cerințelor de mediu:
„Accesarea fondurilor trebuie să respecte normele europene privind sustenabilitatea. Exploatarea metalelor rare nu poate fi realizată în orice condiții, iar fiecare proiect va fi analizat atent de un subgrup de finanțare din cadrul Consiliului pentru Materii Prime Critice.”
România trebuie să-și valorifice mai bine resursele
Falcă subliniază că, dincolo de aceste trei proiecte, România are multe alte resurse ce ar trebui incluse pe lista strategică europeană.
„Guvernul trebuie să elaboreze o strategie națională pentru valorificarea metalelor rare. Într-un context global în care marile puteri concurează pentru aceste resurse, România nu își poate permite să rămână pasivă. Spre exemplu, SUA au convenit deja un acord cu Ucraina, care va oferi companiilor americane acces preferențial la mineralele rare ucrainene după război. România trebuie să acționeze rapid și inteligent pentru a nu rata această oportunitate strategică!”, a avertizat eurodeputatul.
