Președintele interimar, Ilie Bolojan, a susținut, astăzi, prima sa conferință de presă de la preluarea mandatului la Cotroceni. El a subliniat că, în urma consultărilor avute cu toate partidele politice, a rezultat disponibilitatea ca România să susțină în continuare Ucraina, punctând că acest lucru este și o „susținere pentru securitatea țării noastre”.
Ilie Bolojan a explicat că, în cadrul negocierilor, România a „susținut câteva chestiuni de principiu: o încetare a focului care nu este urmată de un acord de pace care să ofere garanții de stabilitate poate fi doar un intermezzo pentru un nou început al conflictului”. De asemenea, pe lângă garanțiile de securitate – cerute de toate țările UE pentru Ucraina – România consideră, la fel de importantă, prezența la negocierile cu Rusia a Ucrainei și a reprezentanților europeni.
Întrebat dacă România ia în calcul să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, după încheierea războiului, Ilie Bolojan a răspuns că este așteptat, mai întâi, un acord de pace, ceea ce face ca, în acest moment, discuția să fie una „prematură”.
„În ceea ce privește trupele în Ucraina, aici discuția este prematură pentru că o astfel de discuție pe fond poate avea loc în momentul când ai o încetare a focului și există un acord de pace. Aceste trupe pot fi de menținere a păcii cum avem în Bosnia sau Kosovo și care funcționează sub mandat ONU sau alte mandate internaționale. Nu a existat nicio poziționare pe fond, din poziționarea partidelor nu există o susținere parlamentară”, a explicat Bolojan.
El a insistat ca acest acord de pace „va avea nevoie de garanții pentru că altfel nu va fi funcțional. Aceste garanții probabil vor reprezenta o concentrare de trupe de pace”, a mai spus Ilie Bolojan.
Bolojan: Majorarea cheltuielilor de apărare, redusă din deficitul bugetar
Ilie Bolojan a afirmat, în conferința de presă de azi, că NATO va rămâne, în continuare, „un scut de protecție” pentru Europa. ‘Suntem convinși că NATO va rămâne un scut important de protecție nu doar în Europa, ci și în alte părți ale lumii și că SUA sunt un garant al acestei stabilități’, a precizat președintele interimar al României.
În acest context, Ilie Bolojan a pledat pentru o creștere a cheltuielilor de apărare. ‘Pe bună dreptate, a apărut această discuție legată de faptul că contribuția unor țări europene, în principal, este prea mică față de avantajele, față de protecția pe care o au’, a arătat președintele interimar. El a amintit că, în ultimii ani, România a avut o creștere a bugetului Apărării – în 2023, cheltuielile militare au fost sub 1,5% din PIB, în 2024 de 2,2%, iar în 2025 vor fi, potrivit proiectului de buget, de 2,5% din PIB.
„Cred că România are deja un buget de apărare crescut. Cred că el ar putea crește etapizat, într-un an, doi să ajungă la 3%, dacă nu se impun alte creșteri sub presiune”, a spus acesta.
Ilie Bolojan a explicat că, în cadrul UE, s-a găsit o formulă ca majorarea cheltuielilor de apărare să fie scoasă din calculul deficitului bugetar, reducând astfel presiunea pe bugetele naționale. „Un lucru important pentru a asigura această creștere este că s-a găsit o formulă ca această suplimentare de cheltuieli pe apărare să fie scoasă din calculul deficitului”, a menționat președintele interimar, Ilie Bolojan.
