Noul secretar american al Apărării, Pete Hegseth, le-a transmis aliaților europeni că Washingtonul nu mai este „principalul garant al securității Europei” și că statele europene trebuie să își asume responsabilitatea pentru sprijinirea Ucrainei.
În cadrul unei mese oficiale, care a avut loc înainetea unei reuniuni a miniștrilor apărării din NATO, desfășurată la Bruxelles, Hegseth a subliniat că SUA își vor concentra eforturile pe securitatea internă și pe descurajarea Chinei, iar sprijinul militar pentru Ucraina trebuie să fie preluat în cea mai mare parte de Europa. „Astăzi sunt aici pentru a exprima direct și fără echivoc realitățile strategice dure care ne împiedică să ne mai concentrăm în principal pe securitatea Europei”, a declarat Hegseth.
Secretarul american al Apărării a fost direct în privința viitorului Ucrainei, afirmând că „restabilirea granițelor Ucrainei de dinainte de 2014 reprezintă un obiectiv nerealist” și că prelungirea conflictului nu ar face decât să sporească suferința populației.
Hegseth a reiterat poziția administrației Trump conform căreia „oprirea luptelor și obținerea unei păci durabile” reprezintă o prioritate. Cu toate acestea, el nu a oferit detalii clare despre cum ar trebui să arate un eventual acord de pace și nici despre măsurile pe care SUA le-ar putea lua pentru a susține un astfel de proces.
În ceea ce privește viitorul relației dintre NATO și Ucraina, șeful Pentagonului a fost categoric: Ucraina nu va deveni membră NATO în viitorul apropiat. În schimb, securitatea Kievului ar trebui să fie garantată prin „forțe europene și non-europene capabile”, fără implicarea directă a trupelor americane.
Europa, nevoită să-și asume mai multă responsabilitate
Hegseth a cerut statelor europene să își majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB, un nivel care, în prezent, este atins doar de Polonia. O astfel de creștere ar presupune dublarea bugetelor militare pentru multe state, inclusiv Marea Britanie, care în prezent alocă 2,33% din PIB pentru apărare.
„Statele europene trebuie să asigure majoritatea ajutorului letal și non-letal pentru Ucraina în viitor”, a spus Hegseth, sugerând că SUA nu vor opri complet sprijinul militar, dar că aportul american va scădea semnificativ.
Această poziție ridică mari semne de întrebare cu privire la capacitatea Europei de a susține un asemenea efort, mai ales în condițiile în care multe state NATO se confruntă cu probleme legate de recrutare și finanțare a forțelor armate. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat recent că fără implicarea SUA, garanțiile de securitate pentru Ucraina „nu sunt reale”, subliniind că o forță de descurajare desfășurată în Ucraina după un eventual armistițiu ar trebui să numere între 100.000 și 150.000 de soldați. În comparație, Rusia menține peste 600.000 de trupe în teritoriile ocupate ale Ucrainei.
Implicații pentru NATO și viitorul securității europene
Declarațiile lui Hegseth vin într-un moment critic pentru NATO.. Deși SUA nu au afirmat explicit că ar refuza să apere un stat membru NATO în cazul unui atac, insistența asupra unei mai mari implicări europene sugerează o redistribuire a responsabilităților în cadrul alianței.
Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra întregii alianțe, însă această garanție a fost invocată o singură dată în istorie, după atentatele de la 11 septembrie 2001. Schimbările de priorități ale Washingtonului ridică întrebări despre cât de ferm ar mai fi angajamentul SUA față de aliații săi în cazul unei crize majore.
„Statele Unite își prioritizează descurajarea unui război cu China în Pacific, recunosc realitatea resurselor limitate și fac alegeri strategice pentru a preveni un conflict. În acest timp, aliații europeni trebuie să conducă din prima linie”, a explicat Hegseth.
