Transnistria se confruntă cu o criză energetică fără precedent, iar impactul economic al întreruperii livrărilor de gaze rusești, începând cu 1 ianuarie, se resimte deja în întreaga regiune.
Aleksandr Rozenberg, șeful guvernului regiunii separatiste, a declarat că sistarea bruscă a furnizării gazului rusesc a dus la o scădere de 43% a importurilor și o prăbușire de 60% a exporturilor. Printre companiile cele mai afectate se numără oțelăria din orașul Rîbnița, care reprezenta aproximativ 35% din veniturile bugetare ale regiunii.
Problemele energetice au fost generate de refuzul Kievului de a reînnoi un acord ce permitea gazului rusesc să tranziteze Ucraina. În urma acestui refuz, Transnistria, cu o populație de aproximativ 350.000 de locuitori, se confruntă cu pene de curent zilnice, întreruperi în furnizarea de apă și căldură, iar multe fabrici au fost nevoite să își suspende activitatea sau să funcționeze doar noaptea, când consumul de energie este mai scăzut.
„Exporturile de ciment au fost complet oprite, iar scăderea volumului operațiunilor de export a fost dramatică, mai ales în sectoarele metalurgic, de mașini și chimic”, a afirmat Rozenberg. Transnistria a fost, până acum, dependentă de gazele rusești furnizate gratuit de Moscova, ca parte a unui acord informal de „asistență umanitară”. Acestea alimentau centrala termică de la Cuciurgan, care furnizează energie electrică atât pentru Transnistria, cât și pentru o mare parte din sudul Republicii Moldova.
În prezent, centrala funcționează pe cărbune, dar autoritățile proruse de la Tiraspol nu au solicitat ajutorul Ucrainei, care s-a oferit să furnizeze combustibilul necesar.
Pentru a încerca să gestioneze situația, autoritățile din Republica Moldova și Transnistria au instituit starea de urgență. În acest context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat marți o reuniune a Consiliului Suprem de Securitate pentru a discuta soluții pentru criza energetică. De asemenea, autoritățile de la Chișinău au acuzat Moscova de provocarea acestei crize și au sugerat utilizarea unei rute alternative pentru transportul gazelor prin Turcia, Bulgaria și România.
Cu toate acestea, liderii de la Tiraspol au respins ajutoarele venite din partea Chișinăului și au contestat declarațiile autorităților din Moldova privind o posibilă soluționare a crizei energetice prin achiziționarea de energie din Europa de Vest.
