Pe 1 ianuarie, gigantul energetic de stat al Rusiei, Gazprom, și Ministerul Energiei din Ucraina au anunțat încetarea tranzitului de gaze prin Ucraina pe conducta Urengoi–Pomary–Ujgorod.
În 2023, conducta a transportat peste 14 miliarde de metri cubi de gaze rusești către Europa, reprezentând aproximativ 5% din cererea continentului, scrie Digi24. Astfel, țările europene vor trebui să apeleze la gaze mai scumpe și să se bazeze din ce în ce mai mult pe piața schimbătoare a gazelor naturale lichefiate (LNG).
Aceasta are loc într-un context în care depozitele subterane de gaze sunt epuizate într-un ritm record, agravând o criză energetică deja în desfășurare, cauzată de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În ultimul an, prețurile gazelor au crescut cu peste 50%, iar creșterea s-a accelerat în ultimele săptămâni din cauza cererii sporite, generate de temperaturile mai scăzute.
Gazprom va pierde aproximativ 6 miliarde de dolari pe an din veniturile obținute din exporturi ca urmare a opririi tranzitului de gaze, potrivit estimărilor Bloomberg.
Și Ucraina va pierde sute de milioane de dolari din veniturile generate anterior de infrastructura sa de tranzit. Președintele rus Vladimir Putin a estimat pierderi de până la 800 de milioane de dolari, potrivit Reuters. Dincolo de costurile financiare, Ucraina își va pierde și poziția de partener strategic pentru Europa în furnizarea de materii prime accesibile din Rusia.
Între timp, majoritatea clienților Gazprom din Europa Centrală se orientează către surse alternative de import, deși costul e mai mare. Cea mai mare companie energetică din Slovacia, SPP, a estimat că asigurarea unor aprovizionări stabile prin noi rute va adăuga 90 de milioane de euro (92,7 milioane de dolari) la cheltuieli.
În același timp, o piață pe care Gazprom a pierdut-o, potrivit Bloomberg, este cea din Austria, după ce compania OMV nu mai importă gaze din Rusia.
