Parlamentul Republicii Moldova a aprobat o strategie de apărare pe termen lung, marcând un pas important în consolidarea securității naționale și în procesul de integrare europeană. Documentul, elaborat de Ministerul Apărării și prezentat de ministrul Anatoli Nosatîi, propune o creștere treptată a cheltuielilor pentru apărare până la 1% din produsul intern brut (PIB) până în 2030, relatează Reuters.
Strategia vine într-un context geopolitic tensionat, influențat de războiul din Ucraina, și urmărește să alinieze Republica Moldova la standardele europene în materie de securitate. Potrivit datelor incluse în document, cheltuielile pentru apărare au fost deja majorate în ultimii ani: de la 0,39% din PIB în 2022 la 0,55% în 2023.
„Primul pas spre atingerea acestui obiectiv a fost făcut după începerea războiului din Ucraina, când guvernul a decis să crească semnificativ bugetul alocat apărării,” se arată în raport.
Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, se află într-o poziție strategică între Ucraina și România. Deși aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, statutul său de neutralitate, consacrat în Constituție, exclude aderarea la NATO. În acest context, strategia subliniază necesitatea consolidării parteneriatelor cu alte state și organizații internaționale pentru a întări capacitatea de apărare a țării.
„Neutralitatea noastră nu înseamnă izolare. Dimpotrivă, ea impune o cooperare activă cu partenerii internaționali pentru a asigura securitatea națională,” a declarat Anatoli Nosatîi în cadrul dezbaterilor parlamentare.
Adoptarea acestei strategii marchează un moment important pentru Republica Moldova, care își reafirmă astfel orientarea pro-europeană și dorința de a se alinia valorilor și standardelor Uniunii Europene. Documentul stabilește o direcție clară pentru următorii zece ani, cu accent pe modernizarea capacităților de apărare și pe consolidarea relațiilor internaționale.
Cu toate acestea, provocările rămân semnificative. Pe lângă constrângerile economice, Republica Moldova se confruntă cu presiuni externe, inclusiv de la Federația Rusă, care continuă să exercite influență asupra regiunii transnistrene.
