Datoria publică a României a atins un nivel alarmant, ajungând la 53,1% din PIB în luna septembrie 2024, ceea ce echivalează cu 916,7 miliarde de lei, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor. Comparativ, la finalul anului 2023, datoria publică se situa la 48,9% din PIB. Creșterea semnificativă impune Guvernului adoptarea de măsuri urgente pentru a respecta prevederile legale privind responsabilitatea fiscal-bugetară.
Datoriile pe termen lung domină tabloul
Cea mai mare parte a datoriei publice este reprezentată de obligațiile pe termen lung, care însumează 859,9 miliarde de lei. Această structură indică un angajament pe termen extins, însă ritmul accelerat al creșterii datoriei ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea fiscală a României.
Ce spune legea responsabilității fiscal-bugetare
Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare, atunci când datoria publică depășește pragul de 50% din PIB, dar rămâne sub 55%, Guvernul este obligat să prezinte public și să implementeze un program pentru reducerea acesteia. Programul trebuie să includă măsuri concrete, printre care:
- Înghețarea cheltuielilor totale pentru salariile din sectorul public, măsură care trebuie reglementată prin lege;
- Aplicarea măsurilor în termenul cel mai scurt posibil, dar nu mai târziu de semestrul următor constatării depășirii pragului.
Perspective și provocări
Depășirea pragului de 50% din PIB reprezintă nu doar o obligație legală pentru Guvern, ci și un semnal de avertizare privind riscurile asociate gestionării datoriei publice. Înghețarea salariilor din sectorul public, deși este o măsură prevăzută de lege, ar putea genera tensiuni sociale și critici din partea sindicatelor și angajaților. În plus, un astfel de program ar putea influența negativ percepția investitorilor și a agențiilor de rating.
