Toamna electorală a avut în prim-plan comunitatea LGBTQIA+. Abrevierea LGBT a fost menționată aproape la fel de des precum cele politice, devenind, potrivit Radio România, o „temă electorală”. Activiști de pe ambele maluri ale Prutului consideră că dezbaterea nu a fost, însă, despre drepturile acestei comunități, ci mai degrabă platformă pentru injurii și polarizare.
Moldova: „Impunerea LGBT” și influența rusă
În Republica Moldova, discursul homofob din timpul campaniei electorale a fost strâns legat de influența Rusiei. Marina Tauber, politiciana pro-rusă, a folosit rețelele sociale pentru a amplifica retorica anti-LGBT, declarând că integrarea europeană „va distruge identitatea națională” și va „impune LGBT”. Aflată la un forum organizat de Kremlin, Tauber a transmis mesaje care s-au aliniat cu retorica socialistului Igor Dodon, un vechi susținător al teoriilor conspirației privind „globaliștii” și „agenda LGBT”.
Angela Frolov, coordonatoare la Genderdoc-M, a explicat într-un interviu pentru AFP că această retorică face parte dintr-un război hibrid orchestrat de Rusia. „Homofobia este exploatată în Moldova pentru a diviza societatea,” a declarat Frolov, adăugând că Maia Sandu, deși ținta principală a acestor atacuri, nu a abordat public subiectul drepturilor LGBT, exceptând un caz de discriminare în armată.
România: „Lasconi vrea ca homosexualii să înfieze copiii”
În România, tema LGBT a fost utilizată în special pentru atacuri împotriva Elenei Lasconi, candidata USR la președinție. Campania sa a fost ținta unei avalanșe de propagandă online, incluzând imagini trucate și acuzații false despre promovarea căsătoriilor și adopțiilor LGBT. Ironia situației este că Lasconi a votat împotriva drepturilor LGBT la referendumul pentru familie din 2018, poziție criticată inclusiv de propria fiică, membră a comunității LGBT.
Florin Buhuceanu, activist pentru drepturile omului, a descris situația ca o intensificare a „isteriei anti-LGBT”, cu atacuri venind nu doar din partea partidelor conservatoare, ci și a celor pro-europene. Acesta a criticat implicarea Bisericii Ortodoxe și a altor culte în propagarea acestor mesaje, acuzând o „complicitate” generalizată în societate.
Influența rusă și ecourile europene
Politicieni precum Siegfried Mureșan și Doina Gherman au evidențiat rolul propagandei ruse în escaladarea retoricii anti-LGBT, descriind aceste atacuri ca parte dintr-o strategie de destabilizare regională. „Mesajele homofobe vin dinspre Federația Rusă și politicienii care îi reprezintă interesele în UE,” a spus Mureșan, raportor pentru relația cu R. Moldova. Marija Golubeva, fost ministru de Interne al Letoniei, a completat că astfel de mesaje sunt folosite pentru a menține țările din Europa de Est într-o „zonă gri” și pentru a le împiedica integrarea în UE.
Reflexii post-electorale
Departe de a fi o discuție autentică despre drepturi și incluziune, dezbaterea despre LGBT în alegerile din 2024 s-a transformat într-o platformă pentru polarizare și manipulare. În timp ce Moldova se confruntă cu influența directă a Rusiei, România își croiește propriul drum în utilizarea homofobiei ca armă politică. Însă, indiferent de sursă, rezultatul este același: divizarea societății și transformarea unei comunități marginalizate în țap ispășitor.
Surse: Radio Europa Liberă, Rador Radio România, G4Media
