Curtea Constituțională a României (CCR) s-a reunit vineri dimineața pentru o ședință informală de urgență, în urma unui număr semnificativ de cereri de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, sosite la CCR.
Solicitările vin după desecretizarea unor documente de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care indică posibile interferențe externe în campania electorală a candidatului Călin Georgescu, despre care se susține că ar fi beneficiat de o manipulare coordonată externă, inclusiv prin plăți către influenceri pe rețelele sociale.
Această ședință vine într-un context tensionat, după ce, joi seară, CCR a anunțat că cererile de anulare a alegerilor vor fi analizate abia după turul 2. Cu toate acestea, în fața numărului mare de petiții depuse, judecătorii au decis să facă o analiză preliminară a documentelor și să evalueze dacă există suficiente motive pentru a opri desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin.
Printre cei care au depus cereri de anulare a primului tur se numără Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, publicaţia Calea Europeană și candidatul independent Cristian Terheş. Aceștia susțin că informațiile provenite din ședințele CSAT, care au relevat legături între Călin Georgescu și rețelele de manipulare online, ar afecta grav corectitudinea procesului electoral.
Pe lângă acestea, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis o anchetă privind posibile încălcări ale legislației electorale, iar Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat că analizează posibilitatea deschiderii unui dosar penal, în contextul în care ar fi fost utilizate metode ilegale pentru a influența votul alegătorilor.
În urma ședinței informale de la CCR, judecătorii vor decide dacă vor trece la o ședință oficială pentru a dezbate cererile de anulare, ceea ce ar putea duce la o schimbare semnificativă a desfășurării alegerilor prezidențiale.
