Lectura dispare încet, dar sigur, din viața românilor. Bibliotecile pierd 40% din buget, iar educația este subfinanțată. Care sunt cauzele acestui declin alarmant?
Într-o Europă în care lectura este văzută ca un motor al dezvoltării culturale și intelectuale, România rămâne izolată, ocupând constant ultimele locuri în clasamentele legate de consumul de carte. Statisticile îngrijorătoare, bugetele minime pentru educație și bibliotecile tot mai goale conturează un tablou alarmant pentru viitorul cultural al țării.
Conform unui raport Eurostat din 2021, 93,5% dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an – echivalentul a aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, România are doar două librării la fiecare 100.000 de locuitori, situându-se din nou pe ultimul loc în Europa.
Datele Asociației Editorilor din România (AER) pentru anul 2023 vin să confirme această tendință sumbră. Studiul arată că 42% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an, în special tinerii, persoanele cu un nivel scăzut de educație, venituri mici și necăsătoriți.
Investiții reduse și abandonarea bibliotecilor
Declinul lecturii este alimentat și de lipsa investițiilor în educație și infrastructură culturală. Bugetele bibliotecilor au scăzut cu 40% în ultimii ani, iar fondurile alocate educației rămân cele mai mici din Europa, cele mai reduse din ultimele două decenii.
Această subfinanțare cronică reduce accesul populației la cărți și alte resurse culturale, adâncind decalajul față de țările occidentale.
Consecințele se văd – de la interacțiunea umană, la vulnerabilitatea la dezinformare și manipulare.
