Uniunea Europeană se confruntă cu o criză de reacție în fața interferenței rusești în procesele electorale, iar recentele acțiuni ale Statelor Unite pun în evidență aceste deficiențe.
Într-un articol recent publicat de Politico, Mark Scott, senior resident fellow la Digital Forensic Research Lab al Atlantic Council, subliniază cum Washingtonul a acționat rapid și decisiv, fără a necesita introducerea unor reglementări complicate pentru rețelele sociale.
Departamentul de Justiție al SUA a confiscat și a închis zeci de site-uri web susținute de Kremlin, care se prezentau drept instituții media americane, precum Washington Post și Fox News. Aceste site-uri nu doar că promovau propaganda rusească, dar vizau și alegătorii americani cu scopul de a influența alegerile.
În plus, Departamentul Trezoreriei a impus sancțiuni unor oficiali ruși de rang înalt, inclusiv redactorului-șef al Russia Today (RT), și a pus sub acuzare doi ruși pentru că au canalizat 10 milioane de dolari către o companie din Tennessee, care a generat mesaje de dezinformare distribuite pe rețelele sociale.
În schimb, UE se limitează la a promulga legi privind rețelele sociale, fără a aborda direct problema dezinformării rusești. Chiar dacă s-a lăudat cu Legea privind serviciile digitale, care obligă platformele mari de socializare să elimine propaganda străină, efectele acestei reglementări sunt îndoielnice, iar măsurile sunt insuficiente.
În aprilie, Comisia Europeană a inițiat o anchetă privind modul în care Meta permite proliferarea site-urilor de știri false susținute de Rusia. Cu toate acestea, multe dintre aceste site-uri continuă să răspândească dezinformare fără a fi sancționate, iar autoritățile europene par să se blocheze în proceduri birocratice lente, fără a acționa direct împotriva Kremlinului.
