Într-o opinie recentă referitoare la rectificarea bugetară, Consiliul Fiscal a semnalat o situație alarmantă privind absorbția fondurilor europene în România. Potrivit Consiliului, țara noastră nu a reușit să atragă aproape niciun euro din fondurile de coeziune și structurale, care se ridică la peste 30 de miliarde de euro.
De asemenea, performanțele în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt dezamăgitoare. România a reușit să atragă doar 2,1 miliarde de euro din granturi și 1,9 miliarde de euro din împrumuturi, dintr-un total de aproape 27 de miliarde de euro alocate.
Conform Consiliului Fiscal, în primele opt luni ale anului 2024, absorbția de fonduri europene a fost limitată la rambursări de aproximativ 2,5 miliarde de euro. Rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune a fost zero la finele lunii august, iar cererea de plată depusă în decembrie 2023, în valoare de 2 miliarde de euro, este încă în evaluare de către Comisia Europeană. Această întârziere de nouă luni subliniază „slăbiciunile instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”.
De asemenea, implementarea PNRR se confruntă cu întârzieri semnificative, cu doar două cereri de plată aprobate de Comisia Europeană, totalizând 5,3 miliarde de euro, ceea ce reflectă o rată de absorbție de sub 20% la jumătatea perioadei.
În concluzie, Consiliul Fiscal avertizează că România riscă o dependență periculoasă de fondurile europene, în contextul în care PNRR are o durată limitată, până în august 2026, iar fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o nouă logică de alocare. În plus, creșterea PIB-ului pe cap de locuitor ar putea duce la o reducere a fondurilor nete primite, comparativ cu ultimul deceniu.
