Statele membre ale Organizației Națiunilor Unite s-au angajat duminică în favoarea „unui viitor mai bun” pentru umanitate, afectată de războaie, sărăcie și schimbări climatice, adoptând „Pactul pentru viitor”, în ciuda obiecțiilor exprimate de Rusia și alte câteva țări, relatează AFP.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a inițiat în 2021 conceptul acestui „Summit pentru viitor”, prezentat ca o „ocazie unică” de a schimba direcția istoriei.
Deși Rusia și-a manifestat vehement opoziția față de textul pactului, aceasta nu a putut împiedica adoptarea sa prin consens. Ministrul adjunct de externe rus, Serghei Verșinin, a declarat: „Asta nu poate fi considerat drept multilateralism; nimeni nu este încântat de acest text.”
Rusia, sprijinită de Belarus, Iran, Coreea de Nord, Nicaragua și Siria, a propus un amendament prin care se stipula că ONU „nu poate interveni” în afacerile interne ale statelor, dar majoritatea țărilor participante a respins această sugestie.
Antonio Guterres și-a exprimat frustrarea față de această propunere, îndemnând statele să demonstreze „viziune” și „curaj” pentru a îmbunătăți instituțiile internaționale, care sunt percepute ca fiind depășite.
Pactul prevede angajamentele liderilor de a întări sistemul multilateral, de a răspunde nevoilor actuale și viitoare, precum și de a aborda crizele globale. Documentul include peste 20 de pagini cu 56 de „acțiuni”, abordând teme precum respectarea Cartei ONU, reforma instituțiilor financiare internaționale, lupta împotriva schimbărilor climatice și dezvoltarea inteligenței artificiale.
Deși conține idei valoroase, un expert de la International Crisis Group a subliniat că documentul nu este suficient de revoluționar pentru a reforma complet multilateralismul dorit de Guterres.
Printre punctele delicate ale negocierilor s-au numărat angajamentele în domeniul schimbărilor climatice, care au fost contestate, iar țările emergente au cerut reforme concrete care vizează instituțiile financiare internaționale.
Organizația Human Rights Watch a salutat angajamentele în domeniu, însă a subliniat că liderii mondiali trebuie să dovedească că sunt pregătiți să respecte drepturile omului, în contextul în care multe dintre principiile enunțate rămân adesea neaplicate.
