Refuzul Varșoviei de a aresta un cetățean ucrainean suspectat că ar fi provocat explozia conductei Nord Stream 2 a dus la o escaladare a tensiunilor diplomatice dintre Germania și Polonia.
Potrivit EURACTIV, presa germană a raportat săptămâna trecută că procurorii germani au emis un mandat de arestare pentru un instructor de scufundări ucrainean, identificat ca principalul suspect în atacul asupra conductelor Nord Stream din 2022. Se presupune că acest individ ar fi locuit recent în Pruszków, un oraș de lângă Varșovia.
Deși procurorii polonezi au declarat că suspectul, Volodymyr Z., a părăsit deja Polonia, Wall Street Journal (WSJ) a dezvăluit că mandatul de arestare nu a fost pus în aplicare. Autoritățile poloneze au justificat inițial acest lucru printr-o eroare în cererea germană, afirmație contestată de Berlin. Situația a determinat o reacție fermă din partea guvernului german, care a solicitat în cadrul unei întâlniri bilaterale la Varșovia garanții că mandatul va fi executat. Totuși, Polonia a respins cererea, iar pe 6 iulie, Volodymyr Z. ar fi părăsit țara, aflându-se acum, conform surselor WSJ, în Ucraina.
Recent, procurorii polonezi au trimis o scrisoare autorităților germane, informându-le că suspectul a părăsit Polonia și întrebând dacă mai doresc să efectueze percheziții în apartamentul acestuia. Germania și-a exprimat dezamăgirea, considerând acest demers ca un nou afront diplomatic.
Premierul polonez Donald Tusk a reacționat pe rețeaua socială X, criticând Germania și cerând „inițiatorilor și patronilor Nord Stream 1 și 2” să-și ceară scuze și să rămână tăcuți. Această declarație este deosebit de surprinzătoare, având în vedere relațiile prietenoase pe care Tusk le-a avut anterior cu Germania.
În același timp, Wall Street Journal a sugerat anterior că Ucraina ar fi fost implicată în explozia Nord Stream 2, acuzație negată de consilierul prezidențial ucrainean, Mykhailo Podolyak. Pe de altă parte, August Hanning, fostul șef al serviciului de informații externe al Germaniei, a declarat că atacul ar fi avut loc cu sprijinul Poloniei și cu aprobarea președinților Ucrainei și Poloniei.
În septembrie 2022, conductele Nord Stream 1 și 2 au suferit distrugeri semnificative la o adâncime de aproximativ 80 de metri pe fundul Mării Baltice.
