Comisia Europeană a publicat ieri cel de-al cincilea raport anual privind statul de drept, un instrument esențial pentru evaluarea și îmbunătățirea stării democrației și a aplicării legii în statele membre ale Uniunii Europene. Raportul de anul acesta oferă o analiză detaliată a progreselor și provocărilor în domeniul statului de drept în toate cele 27 de state membre ale UE.
Conform raportului, în ultimii patru ani, statele membre și Uniunea Europeană, în ansamblu, au devenit mai bine pregătite pentru a detecta, preveni și răspunde provocărilor emergente, contribuind astfel la reziliența democrațiilor europene și la consolidarea încrederii reciproce. Îmbunătățirile în domeniul statului de drept au avut un impact pozitiv asupra funcționării pieței unice, promovând competitivitatea și creșterea durabilă.
Raportul subliniază că statul de drept este esențial pentru respectarea drepturilor fundamentale, aplicarea legislației Uniunii și crearea unui mediu favorabil investițiilor. De la prima sa publicare, raportul a devenit un motor important pentru reforme, cu două treimi dintre recomandările din 2023 fiind deja implementate, fie integral, fie parțial.
Raportul din 2024 privind statul de drept în România evidențiază următoarele aspecte principale:
1. Încetarea MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare)
- Context: MCV a fost introdus pentru România la aderarea sa la UE în 2007, cu scopul de a ajuta țara să își reformeze sistemul judiciar și politicile anticorupție, aducându-le la standardele europene.
- Progres: În septembrie 2023, Comisia Europeană a decis să închidă MCV, argumentând că România a îndeplinit toate obiectivele de referință și recomandările. Aceasta marchează un moment important pentru România, care va fi monitorizată în continuare prin mecanismele standard ale UE.
2. Legile Justiției
- Măsuri implementate: România a făcut progrese în alinierea legislației justiției la recomandările Comisiei de la Veneția. Modificările includ revizuirea sancțiunilor disciplinare pentru magistrați și ajustarea procedurilor de numire și revocare a procurorilor de rang înalt.
- Provocări rămase: Persistența posturilor vacante în sistemul judiciar, ceea ce poate compromite eficiența justiției. De asemenea, necesitatea îmbunătățirii resurselor umane și a digitalizării sistemului judiciar pentru a asigura o administrare eficientă a justiției.
3. Strategia Națională Anticorupție 2021-2025
- Implementare: Strategia continuă să fie aplicată, cu rezultate pozitive, în special în investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție de nivel înalt.
- Întârzieri legislative: Modificările aduse legislației anticorupție au dus la întârzieri care au permis ca unele cazuri de corupție să fie închise din cauza termenelor de prescripție, subminând astfel eforturile anticorupție.
4. Executarea hotărârilor CEDO
- Măsuri: Au fost luate măsuri semnificative pentru reducerea numărului de hotărâri neexecutate ale Curții Europene a Drepturilor Omului. În 2023, 121 de cazuri au fost închise, marcând un progres substanțial comparativ cu anii anteriori.
- Structuri guvernamentale: S-au înființat structuri specifice în cadrul Guvernului pentru a asigura implementarea eficientă a hotărârilor CEDO, demonstrând un angajament mai mare față de respectarea drepturilor omului.
5. Transparența și integritatea
- Activități de lobby: Nu s-au realizat progrese semnificative în reglementarea activităților de lobby pentru parlamentari, ceea ce continuă să fie o lacună în cadrul legal privind transparența.
- Finanțarea partidelor politice: O lege menită să îmbunătățească transparența finanțării partidelor politice nu a fost adoptată încă. Acest aspect rămâne o preocupare, deoarece lipsa transparenței poate facilita corupția.
- Achiziții publice: Acest sector rămâne vulnerabil la corupție. Eforturile de identificare și combatere a practicilor corupte în achizițiile publice continuă, însă riscul rămâne ridicat.
6. Mass-media și accesul la informații
- Independența editorială: Există necesitatea de a consolida guvernanța și independența editorială a serviciilor publice de mass-media. Presiunile comerciale și politice afectează libertatea presei, iar jurnaliștii se confruntă cu amenințări și hărțuire.
- Transparența proprietății media: Deși informațiile despre structura acționariatului companiilor media sunt publice, accesul publicului la detalii despre proprietarii finali din afara sectorului audiovizual este limitat.
7. Consultările publice și procesul decizional
- Deficiențe: Procesul de consultare publică înainte de adoptarea legislației are încă deficiențe semnificative. Utilizarea ordonanțelor de urgență rămâne o practică frecventă, deși s-a observat o scădere a numărului acestora.
- Drepturile omului: S-au făcut progrese în recunoașterea și acreditarea instituțiilor naționale pentru apărarea drepturilor omului. Inițiativele legislative și strategiile viitoare ar putea îmbunătăți considerabil cadrul juridic și operațional pentru organizațiile societății civile.
Raportul integral poate fi consultat aici: https://commission.europa.eu/document/6abcf25f-9e2d-46c0-93f0-4eebb0e10224_en
