Consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale, Cosmin Marinescu, pledează pentru ”un salt la un nivel evoluat de convergență și integrare, care să facă loc proceselor calitative, într-o paradigmă nouă, definitorie pentru economia viitorului”. Analiza publicată de universitarul de la Academia de Studii Economice propune un veritabil program de guvernare, axat pe aderarea României la OCDE, Zona Euro și în integralitate la Spațiul Schengen, precum și pe consolidarea poziției în cadrul NATO.
Coordonatorul Departamentului de Economie și Politici Economice al Președinției României trece în revistă atât evoluţia Uniunii Europene – de la fundamente la o nouă paradigmă – cât și schimbările prin care a trecut România de la aderare, precum și provocările cărora trebuie să le facem față.
”Observarea parcursului României în context european este, în primul rând, un proces de reconfirmare a identităţii noastre într-o Europă în rapidă schimbare, o introspecţie a ceea ce suntem şi o proiecţie a ceea ce dorim să devenim. În acest cadru, schimbarea de paradigmă devine un imperativ colectiv, generat de noile realităţi economice şi de nevoia de reafirmare a valorilor şi principiilor care ne definesc ca europeni”, pledează Cosmin Marinescu.
Economia UE suferă pierderi de competitivitate
”În contextul global actual, competitivitatea economică trebuie să devină imperativul unei noi viziuni de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene. Afirmarea unei schimbări de direcţie începe cu evaluarea atentă a resurselor existente şi a oportunităţilor viitoare, în prelungirea ideii economice că prosperitatea unor naţiuni oferă şanse de dezvoltare şi altora. Obiectivele economice comune opresc războaie şi aduc pacea.
Uniunea are nevoie de o adaptare de viziune la identitatea sa autentic europeană, ca set de valori şi principii, pentru ca întregul rezultat să rezoneze cu ambiţiile europene. Aderarea nu reprezintă un model de inducţie, ci de cooperare bidirecţională pentru un întreg evoluat pe care statele aderate l-au experimentat, preluând politici publice şi beneficiind de absorbţia de fonduri. Trebuie însă să existe şi un corolar. UE poate învăţa din experienţa modelelor de tranziţie experimentate de est-europeni, marcate de transformări instituţionale şi instabilitate politică, pentru a crea un aranjament superior, capabil să răspundă ambiţiilor Uniunii de actor relevant pe scena globală”, se arată în analiza universitarului de la ASE.
”Fără o viziune economică pragmatică şi eficientă, Europa riscă să se stingă demografic, transformând sintagma „bătrânul continent” într-o realitate dură, greu de surmontat. Politicile actuale apasă pe umerii unei populaţii îmbătrânite, iar economia suferă pierderi de competitivitate” – Cosmin Marinescu
România europeană: imperativul transformării, oportunități și viziune
Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a fost un pas crucial, aducând cu sine politici publice mult mai coerente, care au influențat considerabil traiectoria țării. România a navigat bine printre provocările și oportunitățile apartenenței la Uniune, demonstrând reziliență și obținând progrese importante în dezvoltarea sa economică, dar și consolidarea prestigiului său în regiune și pe scena globală. Însă progresele cantitative curente nu sunt suficiente pe termen lung, acestea necesită un suport substanțial pentru a deveni sustenabile, și pentru a contribui la dezvoltarea propriului “capital social” al țării, ca vector de modernizare și progres în continuare – evidențiază Marinescu.
”Anterior pandemiei, politicile axate pe stimularea consumului au condus, în timp, la acumularea unor dezechilibre în planul finanțelor publice. Acestea au fost amplificate de măsurile cu caracter extraordinar din perioada pandemiei și, ulterior, de cele asociate crizei energiei și exploziei unor prețuri specifice. De aici și perpetuarea de deficite bugetare și dezechilibre majore în contul curent – un model economic ce a generat o dependență excesivă de importuri și a expus economia la riscuri crescute.
Însă România pare să fi pornit pe drumul corectării acestor vulnerabilități structurale. În prezent, chiar și în contextul unei dinamici de revenire a consumului, redresarea economică se bazează prioritar pe investiții, în special pe investițiile din fonduri europene în infrastructură, educație, energie și tehnologie, care au creat o bază solidă pentru creștere și au sporit rezistența la șocurile externe. Revenirea consumului poate fi văzută, astfel, ca parte a redresării economice, dacă va fi gestionată responsabil.”
”Viziunea pentru România este modelul economic bazat pe investiții.”
De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007 și până la sfârșitul anului 2023, România a absorbit fonduri europene în valoare de peste 90 miliarde de euro, la o contribuție națională de aproximativ 30 miliarde de euro. Aportul major al acestor fonduri la dezvoltarea economică a țării, prin finanțarea de proiecte și inițiative diverse, reforme structurale și investiții în infrastructură este unul vizibil și va fi în creștere în următorii ani.
Pentru perioada de programare 2014-2020, România a ajuns la o rată de absorbție de peste 93% din fondurile alocate pentru coeziune. De asemenea, din toate fondurile disponibile din cadrul financiar multianual 2014-2020, România a atras peste 47 de miliarde de euro, atingând o rată de absorbție de aproape 90%.
În cadrul financiar multianual 2021-2027, România are alocați 51,2 miliarde de euro, din care a absorbit până acum aproape 3%. Suplimentar, prin mecanismul NextGenEU și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a primit fonduri nerambursabile de 5,6 miliarde de euro în perioada 2021-2023.
Este esențial ca România să continue să acceseze și să utilizeze eficient aceste fonduri, pentru a susține dezvoltarea sustenabilă a țării, și pentru a contribui astfel la întărirea poziției noastre în cadrul Uniunii. Sunt însă necesare îmbunătățirea managementului și a implementării proiectelor, creșterea susținută a capacității administrative în sfera fondurilor UE, dar și asigurarea unei transparențe sporite în utilizarea resurselor – se arată în analiza consilierului de la Cotroceni.
Cosmin Marinescu atrage, totodată, atenția că ”în contextul pandemiei COVID-19 și al crizelor ce au urmat, România a demonstrat reziliență și capacitate de adaptare, prin adoptarea unor măsuri prompte și eficiente. Este important să recunoaștem, însă, că aceste progrese au doar valențe corective și că există încă provocări persistente. România trebuie să fie pregătită să facă față încercărilor viitoare, iar pentru a ne consolida reziliența trebuie să investim consistent în infrastructură critică, dar și în sectoare precum energia, transporturile, sănătatea”.
