În așteptarea turul doi – care va avea loc duminică, pe 7 iulie – pe scena politică franceză au loc mutări importante: stânga și dreapta politică se susțin reciproc pentru a bloca ascensiunea extremei drepte.
Potrivit AFP, preluată de Agerpres, ar fi vorba de 100 de candidați de stânga și de dreapta – din tabăra centristă a lui Emmanuel Macron, calificați în turul doi pe poziția a treia, care s-au retras pentru a-i susține pe candidații mai bine clasați.
Din cele 577 de circumscripții electorale, în 311 se află candidați care au intrat în turul al doilea de pe pozițiile trei și chiar patru – este cazul a 5 circumscripții. De cealaltă parte, RN şi aliaţii săi au ajuns pe primul loc în 161 de circumscripții.
În timpul unei întâlniri cu membrii guvernului său, luni la prânz, preşedintele Macron nu a cerut în mod clar retragerea unor candidaţi pentru a zădărnici o victorie a extremei drepte, dar el le-a spus că „niciun singur vot” nu ar trebui „să meargă spre extrema dreaptă”.
Macron a amintind că stânga s-a mobilizat împotriva RN în 2017 şi în 2022, ceea ce i-a permis să fie ales de două ori preşedinte.
Preşedintele francez a convocat alegerile anticipate după înfrângerea severă suferită de alianţa sa în faţa extremei drepte, la alegerile europarlamentare.
În primul tur, alianţa politică a lui Macron a obţinut din nou un rezultat slab, fiind pe poziţia a treia – cu 20% din voturi, în urma RN – 33%, şi a alianţei de stânga Noul Front Popular – cu 28%.
Deşi formaţiunea de extremă dreapta a lui Marine Le Pen şi Jordan Bardella a câştigat primul tur, este totuşi puţin probabil să poată forma o majoritate, având în vedere scrutinul majoritar în două tururi.
Acest sistem le permite partidelor mainstream, indiferent că sunt de dreapta sau de stânga, să formeze coaliţii în care să lase la o parte divergenţele dintre ele şi să-şi susţină reciproc candidaţii cel mai bine plasaţi, doar pentru a izola extrema dreaptă.
