Începând de luni, Ungaria va prelua conducerea rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni.
Promisiunile Ungariei de a acționa „imparțial” nu reușesc să calmeze temerile Bruxelles-ului și ale altor state membre, dat fiind istoricul exceselor antidemocratice și al legăturilor controversate cu Kremlinul. De asemenea, această președinție vine într-un moment sensibil pentru UE, odată cu ascensiunea partidelor de extremă dreapta în mai multe state, inclusiv în Franța.
Janos Boka, ministrul afacerilor europene al Ungariei, a declarat că Budapesta va acționa ca mediator imparțial, dar totodată va sublinia viziunea acestei asupra Europei. Politica Ungariei, care a atras critici pentru pozițiile sale privind statul de drept și imigrația, este așteptată să devină un punct central al dezbaterilor în următoarele luni.
Viktor Orban, cunoscut pentru atitudinea sa combativă față de Bruxelles și pentru opoziția sa vizavi de deciziile critice ale UE, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina în conflictul cu Rusia, este pe cale să își impună agenda în ciuda opoziției din Parlamentul European și a altor lideri europeni.
În timp ce Ungaria își asumă rolul de președinție activă, experții avertizează că Viktor Orban va încerca să influențeze agenda politică europeană, dar cu o „marjă de manevră limitată”. În ciuda puterii semnificative pe care o oferă președinția rotativă, diplomații europeni subliniază că deciziile cheie au fost deja stabilite în timpul președinției anterioare a Belgiei.
Cu sloganul provocator „Make Europe Great Again”, preluat de la fostul președinte american Donald Trump, Viktor Orban nu ezită să adopte o comunicare agresivă, subliniind o viziune eurosceptică și încercând să atragă atenția asupra priorităților sale naționaliste într-un moment de incertitudini politice în Europa.
