Conflictul informațional între Rusia și Uniunea Europeană a luat o nouă întorsătură, în urma deciziei Moscovei de a bloca accesul pentru 81 de instituții media europene pe teritoriul său. Această măsură a fost motivată de Kremlin drept o formă de „represalii” în urma interdicției impuse în luna mai de către UE, care viza trei media de stat rusești.
Washingtonul a reacționat prompt, exprimându-și îngrijorarea că aceste acțiuni reprezintă o încercare continuă de a controla fluxul informațional și de a împiedica cetățenii ruși să aibă acces la informații corecte despre evenimente atât interne, cât și internaționale.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat marți într-o conferință de presă că această decizie a guvernului rus „este un alt semn că reprimă jurnalismul din teama că propriul popor va afla adevărul”.
Printre publicațiile afectate se numără agenția de presă franceză France Presse, cea spaniolă EFE, ziarele franceze Le Monde și Liberation, publicațiile germane Die Zeit și Der Spiegel, postul Radio France, posturile de televiziune italian RAI, cele franceze LC1 și Arte, cel austriac ORF și cel olandez Nos.
De asemenea, conform site-ului Ministerului rus de Externe, restricțiile vizează și posturile românești Pro TV International (stirileprotv.ro, protv.ro), Digi24 (digi24.ro) și B1TV (b1tv.ro).
Anunțul Ministerului rus de Externe vine în contextul intrării în vigoare a deciziei Consiliului UE din 17 martie, care impune restricții de difuzare în spațiul comunitar pentru trei media de stat ruse – RIA Novosti, Izvestia și Rossiiskaia Gazeta. Anterior, UE a interzis și alte media oficiale ruse, inclusiv Russia Today (RT), acuzate de desfășurarea unei campanii de dezinformare în Occident.
Matthew Miller a concluzionat: „De ceva vreme am văzut cum reprimă jurnalismul și, din păcate, asta continuă”. Washingtonul rămâne ferm în critica sa față de acțiunile guvernului rus și susține necesitatea menținerii libertății presei în fața represiunilor.
