Începe runda a 2-a în lupta pentru conducerea UE

Liderii UE nu au reuşit în ultima săptămână să ajungă la un acord cu privire la posturile de conducere din UE, aşa că, zilele viitoare, vor relua negocierile. Dar PPE, partidul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, devine lacom, iar acest lucru ar putea avea repercusiuni majore pentru ea şi pentru continent, scrie POLITICO, preluat de News.ro.

Summitul de joi și vineri va fi ultimul organizat de preşedinţia belgiană a Consiliului UE, înainte de a preda ştafeta, de la 1 iulie, dificilei Ungarii.

Va primi Ursula binecuvântarea săptămâna viitoare? 

Primul obstacol pe care Ursula von der Leyen trebuie să-l depăşească – obţinerea aprobării liderilor UE – nu este încă o afacere încheiată. Partidul Popular European, de centru-dreapta, familia căreia îi aparţine von der Leyen, este câştigător al alegerilor europene şi a ridicat miza, cerând o felie mai mare din tortul posturilor de conducere după victorie. La summitul de lunea trecută, PPE a făcut presiuni pentru a împărţi mandatul de cinci ani al preşedintelui Consiliului European cu socialiştii.

Orgoliul conservatorilor i-a iritat pe socialişti, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European. „PPE a aprins un foc pe care nu îl mai controlează”, a declarat un oficial european sub acoperirea anonimatului. „Dacă vor continua această intimidare, cel mai mare vis al lui Michel (actualul preşedinte al Consiliului European – n.r.) de a o înfunda pe Ursula va deveni realitate” – o referire la planurile preşedintelui Consiliului European de a zădărnici ambiţiile lui von der Leyen pentru al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene.

Deocamdată, von der Leyen rămâne favorită.

Aşa că următorul pas pentru şefii UE este să dubleze negocierile din culise pentru a bate în cuie candidatura lui von der Leyen la reuniunea liderilor UE din 27-28 iunie de la Bruxelles.

Cu cât durează mai mult să se găsească sprijin pentru actualul pachet de candidaţi la posturile de top – von der Leyen la Comisie, portughezul António Costa ca preşedinte al Consiliului European, malteza Roberta Metsola la şefia Parlamentului European şi estona Kaja Kallas la şefia politicii externe – cu atât mai mult riscă să fie subminat. Un oficial al UE a glumit: „Dacă eşti tras pe sfoară în politică, de obicei nu primeşti un avertisment politicos în prealabil”.

Ce îşi doreşte cu adevărat Meloni? 

Mai este şi premierul italian Giorgia Meloni (foto), care face parte din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) din Parlamentul European, considerat a fi dreapta dură. Ea a tras focuri de avertisment că nu este mulţumită de faptul că a fost exclusă de la negocierile privind posturile de conducere la care participă cei trei parteneri de coaliţie – PPE, socialiştii şi liberalii.

„Dacă trebuie să vorbesc în numele (Fraţilor Italiei), trebuie să vă spun că, deocamdată, pentru noi, este imposibil să votăm în favoarea Ursulei von der Leyen sau a tuturor celorlalţi, pentru că nu cunoaştem agenda politică„, a declarat Nicola Procaccini, un deputat european din partidul Fraţii Italiei al lui Meloni.

Meloni a subliniat că grupul său este în prezent al treilea cel mai mare din Parlamentul European, care are 720 de locuri, devansându-i pe liberali. „Când am fost la Consiliul European, unii au sosit cu propuneri pentru posturile de conducere fără să reflecteze măcar asupra indicaţiilor alegătorilor şi a schimbării pasului în ceea ce priveşte priorităţile”, a declarat Meloni miercuri.

„Cred că cei care au încercat să facă acest acord au încercat să se grăbească pentru că îşi dau seama că ar putea fi un acord fragil”, a punctat ea.

Meloni are în vedere un portofoliu economic de top pentru Roma în următoarea Comisie Europeană, împreună cu un post de vicepreşedinte executiv sau vicepreşedinte pentru ECR. Unul dintre cele mai vehiculate nume pentru un astfel de post este Raffaele Fitto, actualul ministru italian pentru afaceri eurpene. Moderat, Fitto este văzut ca o punte între partide de când a părăsit Forza Italia a lui Silvio Berlusconi, membru PPE, în 2015, pentru a se alătura ECR. De asemenea, plecarea sa din guvern nu ar duce la o remaniere a cabinetului lui Meloni.

Elisabetta Belloni, actuala şefă a serviciilor de informaţii italiene, care a organizat reuniunea G7 de săptămâna trecută, este un alt nume care circulă la Roma şi la Bruxelles pentru rolul de şef al diplomaţiei UE. În actualul pachet de posturi de conducere, această funcţie ar reveni premierului estonian Kaja Kallas.

Oficialii au subliniat că şansele ca Belloni să obţină acest rol par reduse, deoarece Meloni pare mai interesată de un portofoliu economic şi este important ca cineva din partea estică a blocului să obţină una dintre cele mai vizibile funcţii din UE.

De ce contează Meloni? 

Din punct de vedere tehnic, von der Leyen nu are nevoie de sprijinul tuturor liderilor UE. Ea poate trece cu sprijinul majorităţii acestora şi fără sprijinul premierului italian. Cu toate acestea, „nu văd un nou preşedinte al Comisiei care să intre în funcţie fără sprijinul premierului italian”, a declarat Sophia Russack, cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene.

Meloni, liderul celei de-a treia economii a blocului, este unul dintre puţinii lideri europeni care au ieşit întăriţi din alegerile europene. „Nu puteţi continua să o ignoraţi pe Meloni”, a declarat un alt diplomat UE, care a avertizat că lucrurile ar putea escalada rapid dacă nimeni nu se înţelege cu Roma.

E suficient pentru ca Estul să fie mulţumit?

Pachetul actual ar oferi un post de conducere unui candidat din una dintre ţările din estul UE (Kallas din Estonia), a cărui greutate politică a devenit mai importantă de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Polonia are, de asemenea, influenţă în cadrul negocierilor. Premierul Donald Tusk este singurul lider PPE dintr-o ţară europeană mare şi a ieşit întărit din alegerile europene. Ministrul său de externe, Radosław Sikorski, a refuzat un potenţial rol de comisar european pentru apărare, deoarece consideră că postul nu are suficientă greutate. În schimb, se spune că Varşovia vizează un portofoliu cum ar fi cel al extinderii, în timp ce alte naţiuni din Europa Centrală şi de Est speră să obţină portofoliul transporturilor (deţinut de România în actuala Comisie), considerându-l esenţial pentru ele în vederea creşterii volumului schimburilor comerciale cu restul blocului. 

Care sunt următorii paşi? 

Negociatorii principali ai celor trei grupuri politice principale poartă discuţii constante pentru a securiza actualul pachet de funcţii de top atunci când liderii UE se vor întâlni săptămâna viitoare. Înaintea acestei reuniuni, negociatorii au programat o discuţie video, au declarat doi oficiali informaţi despre negocieri.

Apoi, mingea va fi în terenul Parlamentului European, care urmează să voteze următorul preşedinte al Comisiei Europene la mijlocul lunii iulie. Acest scenariu evită o vară de incertitudine politică la cel mai înalt nivel al UE, în timp ce Rusia continuă să ducă războiul în Ucraina şi în contextul în care se apropie alegerile americane din noiembrie, au subliniat diplomaţii.

Va reuşi von der Leyen să treacă de Parlament?

Parlamentul European, al doilea obstacol pe care von der Leyen trebuie să îl treacă, este de asemenea departe de a fi o afacere încheiată. Coaliţia formată din PPE, socialişti şi liberali riscă să fie prea mică pentru a-i obţine lui von der Leyen cele 361 de voturi necesare (din 720), deoarece unii experţi estimează că aproximativ 10% dintre eurodeputaţii din aceste rânduri este puţin probabil să voteze pentru ea. Această coaliţie are aproximativ 400 de eurodeputaţi. Recentul „comportament lacom şi arogant” al PPE ar putea duce la mai multe scurgeri de voturi din partea socialiştilor, a declarat un alt oficial UE.

Dacă von der Leyen eşuează, Consiliul European va trebui să propună un candidat alternativ pentru a deveni preşedintele Comisiei Europene. Acest lucru riscă să ducă la o criză instituţională, au avertizat diplomaţii. „Ar fi greu să o înlocuim cu o altă femeie membră a PPE din Europa de Nord”, a declarat un diplomat. „În funcţie de cine este propus ca înlocuitor, toţi ceilalţi ar putea, de asemenea, să trebuiască să fie remaniaţi”, a explicat el.

Când se termină procedura? 

Dacă liderii UE aprobă pachetul de funcţii de top săptămâna viitoare şi dacă Parlamentul European o susţine pe von der Leyen la mijlocul lunii iulie, noua Comisie Europeană va fi instalată în jurul datei de 1 noiembrie.

Următoarea ocazie de a vota viitorul lider al executivului UE în Parlamentul European este abia în septembrie (dacă nu se ajunge la un consens în iulie), ceea ce ar putea întârzia începerea activităţii următoarei Comisii Europene.

Facebook

Comentarii