Macedonia de Nord votează, astăzi, în turul al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi legislative, care ar putea avea un impact crucial asupra speranțelor țării de a deveni membru al Uniunii Europene, notează AFP, potrivit Agerpres.
După primul tur de scrutin, candidata partidului naţionalist de dreapta VMRO-DPMNE, Gordana Siljanovska-Davkova, a obţinut cel mai mare punctaj (40%) și se află pe o traiectorie favorabilă, sondajele indicând că aceasta ar fi în continuare mai bine clasată decât președintele în exercițiu, Stevo Pendarovski (20%).
O revenire la putere a opoziţiei de dreapta ar reactiva în special tensiunile cu ţările vecine, Grecia şi Bulgaria. Liderul partidului, Hristijan Mickoski, a refuzat să recunoască noul nume al ţării, Macedonia de Nord, stabilit în conformitate cu un acord istoric semnat în 2018 cu Grecia, pentru a pune capăt unei dispute de lungă durată între Skopje şi Atena.
El a promis de asemenea că va da dovadă de fermitate în impasul dintre ţara sa şi Bulgaria, care în ultimii doi ani a blocat negocierile pentru aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană.
Mickoski a mai promis că va acorda prioritate economiei şi va crea zeci de mii de locuri de muncă, mesaj la care sunt sensibili mulţi alegători din această ţară săracă, afectată de o inflaţie galopantă.
„Aceste alegeri vor determina viitorul Macedoniei de Nord”
De cealaltă parte, social-democraţii, de centru-stânga, aflaţi la guvernare (SDSM) au avertizat că rezultatul alegerilor va fi decisiv pentru viitorul european al Macedoniei de Nord şi s-au străduit să recâştige controlul după înfrângerea lor în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
„Aceste alegeri vor determina practic viitorul Macedoniei, dacă ne îndreptăm către o societate progresistă, către UE, sau dacă ne întoarcem la o epocă apusă în care am experimentat izolarea şi conflictele etnice”, a declarat fostul prim-ministru şi lider al SDSM Dimitar Kovacevski.
Sofia a refuzat să sprijine deschiderea negocierilor de aderare între Skopje şi UE până când Macedonia de Nord nu recunoaşte în Constituţie mica sa minoritate bulgară.
Social-democraţii au încercat să introducă amendamente la legea fundamentală, dar nu au reuşit să strângă numărul necesar de voturi.
