Atât în timpul pandemiei de COVID-19, cât și după declanșarea războiului din Ucraina publicul a devenit din ce în ce mai conștient de impactul pe care îl poate avea dezinformarea. Acest fenomen, care vine la pachet cu provocări din ce în ce mai greu de gestionat, a evidențiat necesitatea unei abordări coordonate la nivel european pentru a evita răspândirea propagandei și manipulării informației.
Aici au intrat în joc Regulamentul privind serviciile digitale/Digital Services Act (DSA), Regulamentul privind piețele digitale/Digital Markets Act (DMA) și Legea privind inteligența artificială (AI Act), care au fost adoptate pentru a consolida capacitatea UE de a gestiona și reglementa mediul digital într-un mod cât mai eficient și responsabil.
Pentru a înțelege mai bine cum se aplică aceste acte legislative în viața noastră de zi cu zi și cum contribuie acestea la combaterea dezinformării, am discutat cu Lector univ. dr. Mirela Mărcuț, expertă în politici digitale și fondatoarea digitalpolicy.ro.
Despre regulamentul privind serviciile digitale
Mirela Mărcuț a început prin a ne explica: „DSA aduce în prim plan obligația platformelor online de a elimina conținutul ilegal și de a explica utilizatorilor modul în care un anumit conținut ajunge la ei.” Aceasta a continuat prin a adăuga: „Regulamentul introduce conceptul de ‘trusted flaggers’, organizații care pot semnala un conținut problematic, ilegal sau dăunător, contribuind astfel la prevenirea răspândirii știrilor false și a manipulării informațiilor pe internet.”
Rolul regulamentului privind piețele digitale
„Digital Markets Act accentuează mai degrabă probleme legate de competitivitate online și promovarea competiției între platforme și alte servicii digitale.” Chiar dacă nu se concentrează în mod direct pe combaterea dezinformării, acesta poate contribui indirect la accesul la informații de încredere prin promovarea unui mediu digital divers și competitiv.
Legea privind inteligența artificială
Despre legea privind inteligența artificială, Mirela Mărcuț menționează: „AI Act clasifică sistemele de inteligență artificială pe categorii de risc și impune obligații specifice pentru cele de risc ridicat.” Aceasta continuă: „Chiar dacă nu se concentrează exclusiv pe combaterea dezinformării, aceste prevederi pot contribui la detectarea și contracararea campaniilor de manipulare online.”
Responsabilitatea platformelor și furnizorilor de conținut
Despre acest aspect, experta subliniază că „platformele online și furnizorii de conținut au responsabilitatea de a identifica și elimina conținutul fals și manipulativ conform acestor acte legislative.” Aceasta adaugă că „existența acestor ‘trusted flaggers’ poate facilita acest proces.”
Implicarea cetățenilor în combaterea dezinformării
În încheiere, Mirela Mărcuț subliniază că „pentru a contracara dezinformarea și pentru a-și proteja democrația, cetățenii trebuie să fie educați și să dezvolte competențe digitale și media.” Aceasta afirmă că „programele de formare și educație media ar trebui să fie o prioritate în această direcție.”
