Patru tadjici au fost arestați în legătură cu atentatul de la sala de concerte Crocus City Hall de lângă Moscova, fiind considerați suspecți și anchetați, în prezent, de autoritățile ruse.
Presupusa implicare a acestora a adus zguduit societatea tadjică, care se confruntă de ani de zile cu ameninţarea jihadistă, care vine dinspre Asia Centrală, în speță din Afganistan.
Lovit puternic de un război civil între 1992 şi 1997, cu implicarea unor combatanţi islamişti, Tadjikistanul a făcut din lupta antiteroristă o prioritate. Această ţară săracă şi muntoasă, cu 9,7 milioane de locuitori, a fost vizată de diverse atentate revendicate de Statul Islamic, scrie într-o analiză Agerpres.
O ameninţare reactivată şi mai mult prin revenirea la putere a talibanilor în Afganistan, în vara lui 2021.
De atunci, Tadjikistanul este în Asia Centrală principalul adversar al regimului de la Kabul. Țara își exprimă îngrijorări în legătură cu o posibilă propagare a ideologiei talibane, în condiţiile în care mai multe milioane de etnici tadjici trăiesc în Afganistan.
Reacționând la atentatul care a avut loc la Moscova, tadjicii spun acum că este vorba despre „o mare tragedie” și se tem că „tadjicii vor fi persecutaţi în Rusia”, unde milioane dintre ei lucrează pentru a-şi susţine familiile rămase în ţară.
„Un terorist nu are nici naţiune, nici religie. Întregul popor tadjic este în doliu”, a spus, pentru AFP, un om de afaceri tadjic. O formulare care se face ecoul mesajului oficial al preşedintelui Emomali Rahmon, el declarând că „un terorist nu are naţionalitate”.
Potrivit acestuia, 2.300 de tadjici s-au alăturat grupării Stat Islamic după 2015. Cel mai răsunător caz este cel al fostului comandant al forţelor speciale ale poliţiei tadjice care a dezertat pentru a se putea alătura SI şi despre care se crede că a murit în 2017.
„În ultimii trei ani, 24 dintre cetăţenii noştri au comis atacuri teroriste în zece ţări. Numărul tinerilor care s-au alăturat unor organizaţii teroriste, printre care SI, a crescut”, a deplâns Rahmon la începutul lui martie.
El a denunţat „propaganda extremistă” care loveşte „atunci când aceşti tineri se află în străinătate pentru a munci”, în condiţiile în care circa un milion de tadjici pleacă în fiecare an în Rusia, un număr în creştere.
