România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populație?

Populația României va scădea în acest secol, de la 19,4 milioane de locuitori în prezent la numai 7,8 milioane în anul 2100. Cauzele: emigrația și rata fertilității – numărul mediu de copii născuți de o femeie – care va ajunge de la 1,56 copii/femeie acum la numai 1,28 la sfârșitul secolului. Este estimarea Institutului de Statistică și Evaluare în Sănătate din Seattle, finanțat de Fundația Melinda și Bill Gates.

Tendința în regiunea noastră va fi similară: Ungaria va rămâne cu numai 5,2 milioane de locuitori de la 9,7 milioane în prezent, iar Bulgaria va avea o populație de numai 2 milioane, comparativ cu cele 7 milioane de acum. Grecia, Serbia, Slovacia și Slovenia își vor înjumătăți populația, iar Polonia va cunoaște o cădere demografică de la 38 de milioane astăzi la numai 15 milioane de locuitori.

Și în țările din sudul Europei vor fi scăderi majore : Italia va rămâne cu numai jumătate din populație (30 de milioane în 2100, față de 60 de milioane acum), la fel Portugalia (de la 10,7 la 4,5 milioane) și Spania (de la 46 la 23 de milioane). Tendința descendentă va fi mai ușoară în statele dezvoltate din vest. Germania va avea 60 de milioane de cetățeni în comparație cu 83 de milioane în prezent. Franța va înregistra o scădere mult mai mică, de la 65 la 60 de milioane, de asemenea Marea Britanie, de la 66 la 63 de milioane, în vreme ce Belgia, Irlanda și Luxembourg își vor păstra densitatea actuală.

În concluzie, Europa centrală, estică și sudică vor pierde aproximativ jumătate din cifrele actuale de locuitori, în vreme ce statele dezvoltate din Occident vor cunoaște o situație relativ stabilă, datorită imigrației.

China, prima economie a lumii în 2035

La nivel planetar, populația va crește până în 2064, de la 7,7 miliarde de locuitori în prezent, la 9,7 miliarde de pământeni, apoi va începe să scadă până la 8,8 miliarde în 2100.

Studiul Institutului din Seattle contrazice ultimul raport al ONU, care preconizează o creștere continuă a populație mondiale de-a lungul secolului XXI. Potrivit ONU, Terra ar urma să aibă 9,7 miliarde de locuitori în 2050 și 10,9 miliarde în 2100.

Diferența de 2 miliarde de locuitori indicată de cele două evaluări pentru anul 2100 are la bază o scădere a fecundității mai rapidă, datorită educației îmbunătățite a fetelor și accesului la mijloace de contracepție. Fundația Gates este foarte implicată în această direcție, în țările sărace ale lumii. Studiul Institutului de Statistică și Evaluare în Sănătate indică o diminuare a ratei de fertilitate de la 2,37 copii per femeie, la nivel global, la 1,66 în anul 2100.

Conform aceleiași prognoze, în 2035 China va fi cea mai mare economie a lumii, poziție ce va fi recuperată de SUA abia în 2098. China va rămâne la finalul secolului cu numai jumătate din cifra actuală de locuitori (1,5 miliarde acum, 768 milioane în 2100), în vreme ce SUA se va menține în aceiași parametri (325 milioane azi, 336 în 2100).

În 2100, India va fi cea mai populată țară a lumii, cu 1 miliard de cetățeni, în comparație cu 1,4 miliarde în zilele noastre. În schimb, în zona asiatică, țări ca Japonia, Thailanda și Coreea de Sud își vor înjumătăți numărul de locuitori.

Presiunea africană pentru Europa

În Africa, Etiopia își va dubla populația, cea a Nigeriei se preconizează că va crește de aproape patru ori (de la 206 la 790 de milioane), a Ciadului de opt ori (de la 15 la 123 de milioane), iar a Nigerului de aproape nouă ori (de la 21 la 185 de milioane). Nigeria va fi a doua cea mai populată țară a lumii, depășind China.

De altfel, Africa Sub-Sahariană va cunoaște cea mai mare creștere la nivel planetar: de la 1 miliard astăzi, la 3 miliarde peste 80 de ani. Ceea ce va însemna o presiune migratorie pentru care Europa trebuie să se pregătească, dacă vrea să supraviețuiască. Spre exemplu, atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă stabilite de ONU ar determina o creștere în Africa Sub-Sahariană la numai 1,5 miliarde în 2100, la jumătate față de estimarea, din păcate realistă, fundamentată pe absența unor progrese majore în regiune.

Horia Blidaru

Facebook

Comentarii