Extrema dreaptă din România, o surpriză neplăcută pentru UE? Publicația de opoziție maghiară Nepszava atrage atenția asupra unei potențiale surprize neplăcute pentru Uniunea Europeană, susținând că extrema dreaptă din România ar putea deveni un factor important în viitorul politic al țării, cu posibile repercusiuni negative la nivel european.
Conform unui sondaj recent, peste un sfert din electoratul român manifestă intenția de a vota partide de extremă dreapta, AUR și SOS Romania adunând împreună aproximativ 27% din susținerea colectivă. În contextul a patru alegeri programate în acest an – europarlamentare, parlamentare, locale și prezidențiale – raportul de forțe actual ar putea influența nu doar reprezentarea României în Parlamentul European, ci și viitorul țării pe termen lung.
Partidul aflat la guvernare, PSD, conduce în sondaje cu 31%, urmat de PNL cu 20%, iar AUR se situează pe locul al treilea cu 19%. O surpriză notabilă o reprezintă partidul de extremă dreaptă condus de senatorul Diana Șoșoacă, exclusă din AUR în 2021, care a atins deja 8%. Această ascensiune ar putea să îi acorde partidului o poziție semnificativă în peisajul politic românesc.
Sondajul arată că AUR ar putea obține între 10 și 13 mandate în Parlamentul European, iar SOS Romania cel puțin două, ceea ce ar consolida aripa populistă a legislativului european. Cu un context economic și social favorabil extremismului, partidele de dreapta radicală au câștigat teren, alimentând retorica anti-vaccinare și negarea pandemiei.
În timp ce AUR încearcă să își îmblânzească imaginea pentru a atrage sprijin din partea conservatorilor și reformiștilor europeni, observatorii remarcă că aceste partide sunt izolate de populiștii europeni, care se tem de influența Kremlinului și de atitudinea revizionistă manifestată deschis de către AUR.
