Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a descris miercuri Spania ca fiind singura ţară occidentală care nu rămâne „tăcută” în faţa a ceea ce el a calificat drept „crimele împotriva umanităţii” comise de Israel în războiul cu gruparea islamistă palestiniană Hamas în Fâşia Gaza, relatează agenţia EFE conform Agerpres.
„Ţările occidentale, cu excepţia uneia, din nefericire nu se ocupă de această chestiune. Aproape toate ţările europene rămân tăcute pe acest subiect. Nu există iniţiative pentru a pune capăt masacrelor. Doar Spania are o abordare pozitivă”, a declarat Erdogan presei în avionul cu care revenea în Turcia din vizita oficială efectuată în Algeria.
Preşedintele turc a adăugat că va avea săptămâna viitoare o întrevedere cu premierul spaniol Pedro Sanchez, pentru a discuta iniţiative internaţionale de sprijin pentru Palestina.
Surse diplomatice au declarat agenţiei spaniole de presă că Erdogan s-a referit probabil la o întrevedere telefonică cu Sanchez, întrucât cel puţin până în acest moment nu a fost confirmată vreo întâlnire în tete-a-tete a celor doi lideri. Vorbind miercuri la summitul online al liderilor din ţările grupului G20, premierul spaniol a pledat pentru recunoaşterea Palestinei ca stat.
Erdogan a insistat din nou că „terorismul de stat şi de ocupaţie pe care Israelul îl aplică în Gaza şi în alte oraşe palestiniene este o crimă împotriva umanităţii şi un genocid”.
Preşedintele turc a susţinut de asemenea că în Israel creşte opoziţia în stradă împotriva premierului Benjamin Netanyahu şi că diplomaţi străini consideră de asemenea că „trebuie să ne debarasăm de el”. „Sper că, foarte curând, Netanyahu îşi va face bagajele şi va pleca”, a mărturisit Erdogan.
Înaintea declanşării războiului cu mişcarea Hamas, Netanyahu s-a confruntat luni la rând cu ample proteste de stradă după ce executivul său a iniţiat o reformă judiciară ce urmăreşte diminuarea puterii politice a Curţii Supreme, instituţie pe care el o acuză de interferenţe politice şi partizanat împotriva lui. Curtea Supremă israeliană este compusă din 15 judecători, care odată numiţi rămân pe post până la vârsta de 70 de ani, iar în lipsa unei Constituţii propriu-zise puterea judiciară este singura care controlează activitatea guvernului
