– Domnule Cristian Bușoi, reprezentați România în Parlamentul European încă din 2007 – ați fost ales eurodeputat în 2007, 2009 și 2014. Cum apreciați evoluția României europene de la aderare până acum? Ce am reușit și unde ne-am poticnit ca stat membru în relația cu Bruxelles-ul?
– România s-a maturizat și s-a modernizat politic și institutional și pot spune că asta s-a întâmplat datorită integrării. De la 1 ianuarie 2007, România a contribuit cu 17 miliarde de euro la bugetul UE și a beneficiat de 51 de miliarde de euro. Suntem beneficiarul net a 34 de miliarde – este doar o dimensiune a beneficiilor pe care le avem ca țară membră.
Dar chiar cu aceste beneficii, trebuie venit cu un nou proiect pentru România în relaţia cu UE şi PNL trebuie să îşi asume mai clar o direcţie modernistă, în raport cu ceea ce aşteaptă societatea românească, față de ce aștepta acum 12 ani, la integrare. PNL trebuie să facă faţă unui nou val tradiţionalist-conservator, amplificat de data aceasta de idei rudimentar-naţionaliste, anti-europene, de orgolii fără o bază serioasă şi aţâţat de vorbe goale aruncate de lideri PSD care vor să distragă atenţia de la problemele grave pe care le au la guvernare, după ce au promis marea cu sarea în 2016 și nu au livrat nimic, doar o preocupare permanentă de a modifica legi pentru a-și scăpa liderii de Justiție.
– Ce propune PNL pentru aprofundarea integrării țării noastre în UE?
– Cel mai important obiectiv al PNL este să creștem puterea României în ceea ce privește influențarea unor decizii la nivel european și aici obiectivul nostru este să o facem în parteneriat cu instituțiile europene și liderii europeni și aici PNL are un mare avantaj, pentru că face parte din cea mai puternică familie politică din Parlamentul European. Dar aceste obiective nu sunt doar politice, generale, ci sunt și foarte concrete, ca realizarea spitalelor regionale cu bani europeni – este cea mai mare minciună și nerealizare a PSD și este cea mai importantă asumare pe care PNL o face față de români. Sănătatea și investiția în modernizarea sănătății – asta înseamnă, până la urmă, integrare reală în UE.
– Cum vedeți propunerile făcute în această perioadă de dezbatere a viitorului Europei, între care: o mai mare putere decizională acordată statelor membre, o Comisie Europeană mai mică și desemnată prin rotație, reguli comune stricte și sancțiuni severe pentru încălcarea tratatelor?
– S-a impus percepția că UE este ceva birocratic și difuz ca răspundere politică și că implică drepturi, ca beneficiul fondurilor europene, dar nu presupune și responsabilități și sancțiuni. Trebuie înțeles că sunt responsabilități și, mai ales, trebuie înțeles că sunt reguli pe care le respectăm toți, toate statele UE și pentru a căror încălcare există sancțiuni. Și asta consolidează perspectiva viitorului comun, nu doar planurile și ideile.
Și am să dau un exemplu de reglementare care trebuie adaptată pe viitor: Comisia Europeană trebuie însărcinată cu stabilirea deficienţelor generalizate cu privire la statul de drept şi să poată decide asupra măsurilor, care ar putea include suspendarea plăţilor de la bugetul UE sau reducerea prefinanţării. Decizia ar urma să fie pusă în aplicare numai după aprobarea de către Parlamentul European şi Consiliu. De îndată ce statul membru respectiv remediază deficienţele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE pot debloca fondurile. Cu astfel de mecanisme, creăm un cadru corect și predictibil de acțiune în interiorul UE și prevenim derapaje.
– Care sunt principalele dumneavoastră realizări în Parlamentul European și ce proiecte aveți pentru un nou mandat?
– Cred că, în primul rând, este important să vorbim cu oamenii despre Uniunea Europeană şi despre ceea ce fiecare am făcut ca europarlamentari, pentru a dovedi că este greşită percepţia îndepărtării şi lipsei de concreteţe a politicii din Parlamentul European pentru viața de zi cu zi.
Sănătatea și investiția în modernizarea sănătății – asta înseamnă, până la urmă, integrare reală în UE.
Ca raportor pentru regulamentul privind tehnologiile medicale (HTA) din partea Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), am propus şi am obţinut ușurarea accesului cetățenilor la tratamente inovatoare rambursate prin schema națională de sănătate.
Ca raportor al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) pentru Programul UE pe Sănătate 2021-2027, am propus și obținut creșterea bugetului programului de la 413 milioane euro (propunerea Comisiei Europene) la 473 milioane euro (vot final în Parlamentul European). Am contribuit la creșterea bugetului pentru cercetarea în sănătate, de la 7,7 miliarde euro (propunere CE) la 9,17 miliarde euro (vot final PE). Am amendat acte legislative şi rezoluţii şi am solicitat implicarea şi finanţarea CE pentru tratamentul hepatitei, cirozei, cancerului hepatic, bolilor rare, cardiovasculare și pulmonare. Am propus şi am obţinut ca, în domeniul cercetării în sănătate 2021-2027, prima misiune finanțată să fie eradicarea cancerului pediatric în UE până în 2040.
Românii trebuie să știe că ceea ce facem, ca europarlamentari PNL, ajută viaţa lor de zi cu zi şi ajută România. Îmi propun să continui în această direcție.
– În ce măsură ofensiva populist-suveranistă poate influența politica instituțiilor europene după alegeri și, implicit, cursul proiectului european?
– Există această temere, dar vedem chiar și cu ce s-a întâmplat în Marea Britanie că există multă susținere a proiectului european în rândul populației. Atâta timp cât aceste forțe acționează și respectă cadrul politic european, atunci acesta este deja un prim pas spre acceptarea ideii de UE și există premise pentru consolidarea UE, chiar în ciuda criticilor venite chiar din interior. Populiștii și suveraniștii exploatează temeri sociale vechi: străinii care ne iau locurile de muncă sau care ne contrazic obiceiurile, globalizarea, pierderea identității. Sunt subiecte la care anumite segmente sociale reacționează, însă majoritatea cetățenilor văd UE ca pe o sursă de prosperitate și văd un viitor în UE, cât de imperfectă ar fi.
Interviu realizat de Horia Blidaru
