România nu este de acord cu includerea canalului Bâstroe în reţeaua transeuropeană de transport TEN-T, lucru pe care îl solicită Ucraina. Precizările au fost făcute de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a explicat că ucraineni au cerut acest lucru și la ultima întâlnire, desfășurată la Galați, dar că țara noastră a transmis și atunci că nu susține acest lucru.
”Sulina rămâne singurul canal navigabil pe Dunăre în reţeaua TEN-T, acea reţea europeană pe care o ştim cu toţii”, a afirmat Sorin Grindeanu, luni seară, la Digi 24.
Întrebat dacă ucrainenii au continuat operaţiunile de dragare pe canalul Bîstroe, Grindeanu a răspuns: ”Au făcut cerere, şi ne-au spus şi la Galaţi (la o reuniune care a avut loc pe 11 august – n.r.), şi lucrul ăsta este oficial, nu e nimic nou, că doresc să introducă şi Bîstroe în reţeaua TEN-T, şi partea aceea din Chilia, noi, în acest moment, nu suntem de acord şi nu vom fi de acord, am şi transmis”.
”Am spus cât se poate de direct, am spus şi la conferinţa de presă de după, punctul nostru de vedere, Sulina rămâne singura cale navigabilă recunoscută prin tratatele internaţionale”, a subliniat ministrul Grindeanu.
În opinia statului român, ar fi nevoie de creşterea capacității de transfer prin canalul Sulina, și nu de includerea canalului Bâstroe în rețeaua transeuropeană de transport.
Comisia Europeană a recomandat lucrări pentru creșterea circulației pe canalul Sulina
Scandalul privind canalul Bâstroe a pornit la începutul anului, când instituțiile române de frontieră au observat că partea ucraineană face acțiuni de dragare pe un canal interior al Ucrainei. S-a constatat atunci că tot mâlul dragat ar fi fost deversat pe brațul Chilia, care constituie frontiera dintre România și Ucraina.
Autoritățile române au precizat că statul ucrainean nu a notificat România despre aceste lucrări, așa cum prevăd tratatele internaționale, și, prin urmare, nu se putea evalua nici impactul asupra mediului.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța, prin urmare, pe 15 februarie, că existau semnale că Ucraina face lucrări de dragare, lucru care ar putea avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării și a cerut acces pentru a se face măsurători care să stabilească ce lucrări au fost făcute până atunci.
Ambasada Ucrainei la București a susținut că toate lucrările sunt executate în cadrul frontierei de stat a Ucrainei și vizează doar întreținerea căii navigabile, și nu adâncirea canalului.
Cu toate acestea, MAE a informat Comisia Europeană că nu a fost notificată despre lucrări de dragare pe canalul Bâstroe și, totodată, că nu este de acord nici cu includerea brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), propunere pe care Ucraina ar fi înaintat-o către UE din anul 2014.
”Deoarece Chilia și Bâstroe nu fac parte din rețeaua TEN-T, Comisia Europeană nu a finanțat și nici nu a coordonat lucrări la canalul Bâstroe. În schimb, suntem pregătiți să finanțăm lucrări la canalul Sulina, pentru a crește cantitatea de mărfuri care circulă pe acest canal – Comisia pune la dispoziție României 6 milioane de euro în acest scop”, a fost răspunsul Comisiei Europene.
Ucraina vrea să adâncească de la 5 la 8 metri canalele Chilia și Bâstroe, ca acestea să devină canale de legătură către Dunăre și Marea Neagră.
Săparea și adâncirea celor 164 kilometri de canal de pe Chilia și Bâstroe ar conduce la distrugerea Deltei Dunării aflată în patromoniul universal UNESCO, susțin autoritățile române și, totodată, ar duce la închiderea canalului Sulina, prin faptul că circulația navelor s-ar muta pe Chilia și Bâstroe.
