Ungaria traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic, înregistrând deja al patrulea trimestru consecutiv de scădere a activității economice. Conform estimărilor oficiale publicate de Institutul de Statistică de la Budapesta (KSH) și citate de agențiile internaționale de presă, Produsul Intern Brut (PIB) al Ungariei a înregistrat o scădere cu 0,3% în trimestrul aprilie-iunie, comparativ cu trimestrul precedent. Această tendință negativă este menținută din jumătatea anului 2022 și este atribuită în special creșterii prețurilor.
Una dintre cauzele majore ale acestei scăderi este creșterea semnificativă a prețurilor, care a afectat atât consumatorii cât și mediul de afaceri. Inflația anuală record de peste 20% a lovit economia maghiară într-un mod puternic, generând îngrijorări și impactând puterea de cumpărare a populației. Cu toate că inflația a înregistrat o ușoară scădere în iulie, ajungând la 17,6%, efectele sale persistă asupra activității economice.
Chiar dacă autoritățile de la Budapesta au invocat adesea războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale pentru a explica declinul economic, purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, a exprimat optimism cu privire la revenirea economiei Ungariei în a doua jumătate a anului 2023. Pe rețeaua socială X (fostul Twitter), Kovacs a subliniat importanța agriculturii, care a avut un impact pozitiv și a contribuit la compensarea slăbiciunilor din sectorul industrial.
În ceea ce privește România, vecina Ungariei, situația economică a fost diferită. PIB-ul României a crescut cu 0,9% în raport cu primul trimestru al anului, urmând o creștere de 0,5% în primăvară. Cu toate acestea, performanța este considerată sub așteptări de către analiști, iar cauzele acestei situații sunt atribuite încetinirii consumului și contracției activității industriale.
