Potrivit diplomaților UE, Budapesta și Atena și-au unit forțele împotriva ultimelor măsuri europene privind Rusia, provocând astfel tensiuni în cadrul Uniunii Europene.
În timp ce pachetele anterioare de sancțiuni s-au concentrat pe epuizarea resurselor care finanțează războiul, pachetul actual urmărește să prevină eludarea sancțiunilor. Concret, acesta vizează sancționarea țărilor care ajută Rusia să evite embargoul comercial.
Ungaria și Grecia și-au folosit dreptul de veto din cauza unei probleme care implică Ucraina. Kievul a întocmit o listă de „sponsori de război”, care include mai multe companii europene, iar cele două țări au cerut ca unele dintre companiile lor să fie eliminate de pe această listă înainte de a fi de acord cu noul pachet de sancțiuni.
Poziția greco-maghiară a stârnit dezacorduri între miniștrii de externe ai UE, Germania criticând în mod deschis poziția celor două țări. Grecia și-a apărat decizia, afirmând că ar trebui prezentate dovezi concrete care atestă aceste încălcări. Companiile elene acuzate că sprijină Rusia susțin că nu încalcă măsurile restrictive împotriva Moscovei.
Atâta timp cât Ungaria și Grecia refuză să cadă de acord, implementarea celui de-al 11-lea pachet de sancțiuni rămâne incertă. Reprezentanții UE vor continua să discute despre pachetul de sancțiuni, pentru a ajunge la un acord, însă nu a fost stabilit un termen limită pentru soluționarea acestei divergențe.
